Cina cea de Taină a ridicat
întrebări în mintea multor oameni. A fost masa de Paște? Sau a fost doar o masă
obișnuită la care Mântuitorul a instituit comuniunea ca
memorial al morții Sale? Evanghelia lui Ioan pare să plaseze Cina cea
de Taină cu o zi înainte de Paște:
„Înainte de praznicul Paștelor, când … [Yahushua], ca
Cel care știa ca I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl, și
fiindcă iubea pe ai Săi, care erau in lume, I-a iubit până la capăt. Și cina
era pe sfârșite … [Yahushua] a început să spele picioarele ucenicilor …” (Ioan 13:1,2,5)
Pe
de altă parte, anumite texte din Matei, Marcu și Luca par să plaseze ultima
Cină de Paște:
În
ziua dintâi a praznicului Azimilor, ucenicii au venit la … [Yahushua], și I-au
zis: “Unde vrei să-Ți pregătim să
mănânci Paștele?” (Matei 26:17)
După două zile era praznicul Paștelui și al Azimilor.
(Marcu 14:1)
“Ziua praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paștele, a venit. Și [Yahushua]
a trimis pe Petru și pe Ioan, și le-a zis: “Duceți-vă de pregătiți-ne Paștele, ca să mâncăm.”
(Luca 22:7,8)
Un motiv de presupus că Cina cea de Taină a fost masa de
Paște, este vechea credința, că a doua zi ebraică a început la apus de soare,
mai degrabă decât în zori. Deoarece Scriptura arata ca Yahushua a fost răstignit de
Paște, cu o zi înainte de Sabat (vezi Ioan 19:31 și Marcu 15:42), în cazul în
care „ziua” începe la apus de soare, atunci Cina cea de Taină a fost
servită de Paște și a fost Paștele tradițional / masa Seder.
Cu toate acestea, în cazul în care Cina cea de Taină a
fost într-adevăr masa de Paște, apar numeroase probleme.
În primul rând, utilizarea repetată a cuvântului
„Pregătire” în Scriptură aplicata
zilei răstignirii indică faptul că masa de Paște din timpul serii
(pentru care trebuie să se facă pregătire) nu
a fusese încă servită. (Vezi Matei 27:62, Marcu 15:42, Luca 23:54, Ioan
19:31) Mulți oameni astăzi se referă la a șasea zi a săptămânii biblice
ca fiind „Ziua de pregătire” – ziua în care pregătesc pentru Sabat. În Scriptură, însă, utilizarea se înregistrează doar
pentru ziua 14 a lunii Abib sau Paștele. Masa de Paște a avut loc seara, deci ziua dinainte de masă a fost menționată ca
„Ziua Pregătirii”.
Singurul
motiv pentru luarea trupurilor de pe cruci atât de repede ,a fost că în acea zi
era „pregătirea” pentru masa din seara de Paște, iar ziua următoare, a fost prima zi a
sărbătorii Azimilor, o mare sărbătoare de
Sabat. Cina cea de Taină a fost servită cu o zi înainte ca Yahushua să
fie crucificat. În
cazul în care Cina cea de Taină a fost de fapt masa de Paște, a doua zi nu ar
fi fost numită în mod repetat, „Ziua Pregătirii”.
În
al doilea rând, în cazul în care Cina cea de Taină ar fi fost cu adevărat, masa
oficială de Paște, armonia simbolismului lui
Yahushua ca „Miel al lui Yah
care ridică păcatele lumii” (Ioan 1:29), ar fi fost distrusa.
Frumosul
simbolism in care sângele lui Yahushua
devine sângele Mielului de Paști, datorită căruia suntem izbăviți, este distrus
dacă El nu a murit în momentul jertfei de seară în ziua de Paște.
O
cercetare atentă și meticuloasă a Scripturii arată că Cina cea de Taină, de
fapt,nu a avut loc de Paște. Prin
urmare, nu a fost masa de Paște. Nu este
scopul prezentului articol să explice presupusele date contradictorii ale
momentului Cinei în Evanghelii. Un
astfel de subiect a fost lămurit în dezbaterea despre Paște,in The Passover Puzzle. Acest
articol va studia dovezi suplimentare că Cina cea de Taină nu a fost masa de
Paște tradițională.
Ioan
13 indică în mod clar faptul că, la momentul Cinei cea de Taină,
„sărbătoarea” (cum era numită masa de Paște în mod obișnuit) nu fusese încă servită. În
timpul cinei, Yahushua a anunțat că unul dintre cei doisprezece ucenici Îl va
trăda. Acest
lucru a stârnit printre ucenici o mare consternare. Când
Ioan a întrebat în șoaptă: „Cine este acela?” Yahushua a răspuns:
„Acela
căruia îi voi întinde bucațica, și i-o voi da. Și a întins o bucățica și i-a
dat-o lui Iuda, fiul lui Simon , Iscarioteanul.” (Ioan 13:26, NKJV)
Din acest
moment, Iuda a devenit pe deplin hotărât să-L trădeze pe Mântuitorul. Scriptura
ne spune că Satan l-a controlat total pe Iuda, din momentul în care Yahushua
i-a spus ceva iar ceilalți ucenici nu au înțeles. Este
această neînțelegere din partea ucenicilor cea care dezvăluie că Cina cea de
Taină nu era, de fapt, masa de Paște. Cum a
fost data bucățica a intrat Satana in Iuda. Apoi…[Yahushua] i-a zis”Ce ai să
faci, fă repede.
Dar
nimeni din cei ce ședeau la masa, n-a înțeles pentru ce îi zisese aceste vorbe.
Unii credeau că, de vreme ce Iuda avea punga…[Yahushua] voia să-i spună:
“Cumpără ce ne trebuie
pentru praznic” sau îi poruncea să
dea ceva pentru săraci.” (Ioan
13: 27-29, NKJV)
Versiunea King James redă
versetul 29 astfel: „Pentru ca unii dintre ei gandeau, deoarece Iuda avea
punga,. . . [Yahushua] a zis:, Cumpără
acele lucruri de care avem nevoie ca
să sărbătorim. . . . „
New American Standard Bible traduce versetul:
„Unii au presupus, deoarece Iuda avea punga, că Isus i-a spus,” Cumpără lucrurile de care avem nevoie
pentru sărbătoare . . . „
Biblia Completa a Evreilor
afirmă că: „Unii au crezut că, din moment ce Iuda a fost responsabil cu
punga,Yeshua i-ar fi spus:” Cumpără
ceea ce avem nevoie pentru sărbătoare…”
În
mod evident, dacă Yahushua și ucenicii Săi tocmai ar fi terminat de mâncat
Paștele, ucenicii nu ar fi interpretat greșit comentariu Lui față de Iuda în
sensul că Iuda a fost trimis să cumpere.
Chiar
mai multe dovezi convingătoare se găsesc în cuvintele folosite pentru a se
referi la pâinea pe care Yahushua a rupt-o ca un simbol al trupului Său.
În iconomia
ebraică, drojdie (sau dospire) a fost un simbol al păcatului. Este nevoie de
doar o cantitate mică de drojdie pentru a transforma în întregime un castron
mare de aluat. Astfel, a fost un simbol în măsură să arate că un pacat oricat
de mic, nutrit în inimă, o poate transforma și poate distruge sufletul. Acest
simbolism a fost folosit de Yahushua când a avertizat ucenicii: „Luați
seama și păziți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor.” (Matei 16: 6,
NKJV)
Această
exemplificare ar fi trebuit sa fie ușor de înțeles de către ucenici, Însă,
la inceput,nu a fost:
Ucenicii
se gândeau în ei , și ziceau:”Ne zice așa
pentru că n-am luat pâini!” [Yahushua], care cunoștea lucrul acesta Le-a zis:…”Cum nu înțelegeți
că nu v-am spus de pâini? Ci v-am spus să vă păziți de aluatul fariseilor și al
saducheilor”
Atunci
au înțeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pâinii, ci de
învățătura fariseilor și a saducheilor. (Matei 16: 7, 8, 11, 12, NKJV)
Yahushua
a folosit aluatul dospit ca un simbol al „doctrinei pacatoase oamenesti”, pe care Fariseii mândri și Saducheii
o puneau mai presus de legea lui Yahuwah. Gresitele „traditii oamenesti” încă influențează multe
sisteme de credinta de astăzi.
Crezurile,
dogmele și tradițiile religioase organizate trebuie studiate cu atenție,pentru
ca acea eroare nu este, din neștiință, acceptată ca adevăr.
Pur
și simplu pentru că o credință a rezistat timp de sute de ani nu este o dovadă
de valabilitate sau de bază scripturală.
Toți
cei care doresc să cunoască adevărul, tot adevărul și numai adevărul vor studia
cu atenție fiecare dintre convingerile lor, în lumina Scripturii.
După
porunca lui Yahuwah, nu numai că nu a fost nici o drojdie de mâncat, dar toată drojdia și orice alt agent de dospire au fost scoase din casă
în timpul Sărbătorii Azimelor. Deoarece prima zi a sărbătorii a început în a șaptea zi, in ziua Sabatului, activitatea
de a scoate aluatul a fost o parte a lucrării „de pregătire”
efectuată în Ziua Pregătirii. (a-14-a Abib)
Masa
de Paște a fost mereu mâncată cu pâine nedospită.
A fost un simbol frumos al lui Yahushua, Pâinea Vieții, care nu a cunoscut nici
un păcat. În consecință, în cazul în care Cina cea de Taină ar fi fost masa de Paște oficială, ar fi fost
servita cu pâine nedospita.
În
ebraică, există doar un singur cuvânt care descrie expresia engleză „pâine
dospită.” Expresia engleză „pâine nedospită”, de asemenea vine
de la un singur cuvânt ebraic. În scopul de a transmite ideea de pâine dospită sau nedospită, un cuvânt în plus trebuie să fie adăugat în limba
engleză. Cu toate acestea, în ebraică, conceptul este acoperit într-un singur
cuvânt. Același lucru este valabil în aramaică și greacă, desemenea.
EBRAICĂ
Azimă
= matzah (sau matzot pentru mai mult de una.)
Pâine
dospită = lekhem (sau lekhemim pentru mai mult de una.)
ARAMAICA
Azime
= patireh
Pâine
dospita = lakhma
GREACA
Azime
= azumos (sau azumon sau Azuma pentru mai mult de unul.)
Pâine
dospită = Artos (sau Arton pentru mai mult de unul)
Vorbind
despre sărbătoarea azimilor, mereu și fără nici o excepție, Scriptura folosește
cuvântul de pâine nedospită – pâinea care nu are nici o drojdie.
Exodus
12:18 se referă la consumul de pâine nedospită pe data de 14 a primei luni.
Exodus 23:15 din nou se referă la sărbătoarea azimilor, folosind cuvântul : pâine
fără drojdie.
Levitic 23:6 porunceste sa se consume paine
nedospita in timpul Sarbatorii Azimilor
Numeri 28:17 afirma ca painea nedospita urmeaza
sa fie mancata in cele de sapte zile de sarbatoare.
Fără
excepție, fiecare trimitere la sărbătoarea azimilor, folosește cuvântul matzot
pentru a se referi la pâinea-nedospită mâncată la această
sărbătoare, începând cu masa de Paște în seara zilei a-14-a
În
schimb, Leviticus 23:17 se referă la două pâini care urmau să fie prezentate
lui Yahuwah la Cincizecime. Versetul prevede în mod explicit: „Ele sunt
din floarea făinii; ele trebuie să fie coapte cu aluat.” În acest caz,
cuvântul ebraic folosit este lekhem
pentru că a fost pâine cu drojdie, crescută prin dospire.
În Noul Testament,
conținutul Scripturii este în concordanță, chiar dacă se folosește aramaică sau
greacă.
Matei
26:17 – “În ziua cea dintâi a praznicului Azimilor, ucenicii au venit la … . [Yahushua], și I-au zis: ‘Unde vrei să-ți pregătim
să mănânci Paștele?’ “
Acest text este un pic înșelător, după cum se
explică în The Passover Puzzle , cuvintele scrise cu litere italice (mai sus)
au fost adăugate de traducători și nu fac parte din original. De asemenea,
cuvântul „primul” înseamnă de fapt „înainte”. Deci, textul
prevede mai exact: „Acum, înaintea praznicului Azimilor, ucenicii au venit
la Yahushua.”
Cuvintele folosite aici, fie în aramaică sau
greacă, se referă la pâinea nedospită folosită pentru Paște și la sărbătoarea
azimilor.
Marcu 14:1si12 – “După două zile era praznicul Paștelor și alAzimilor… În ziua dintâi a
praznicului Azimilor, când jertfeau mielul
pascal, ucenicii lui … [Yahushua] I-au zis: Unde dorești să ne ducem
să-Ți pregătim ca să mănânci Paștele?”3
Din nou, atât greaca cât și aramaica, ambele,
sunt de acord folosind cuvintele ce se referă la copt pâine fără drojdie, la
pâine nedospită.
Luca
22:1,7 – “Praznicul Azimilor,
numit Paștele, se apropia … Ziua Praznicului Azimilor, în care trebuia jertfite
Paștele, a venit.”
Cuvintele grecești și aramaice din nou sunt de
acord: aceste texte se referă la pâine fără drojdie, pâine nedospită.
În cazul
în care Cina cea de Taină a fost Paștele, atunci în ebraică și aramaică
cuvintele referitoare la „pâinea”, pe care Mântuitorul a frânt-o și a
dat-o ucenicilor, ar fi aceleași cuvinte, care s-au utilizat mai sus pentru
pâinea nedospită.
O
revizuire atentă a referințelor Evangheliei la Cina cea de Taină relevă o
alegere a cuvântului, uimitoare: pâinea utilizată a fost pâine dospită! Pâine
cu drojdie.
Matei 26:26 – “Pe când
mâncau ei, .. . [Yahushua] a luat o pâine, și după ce a
binecuvântat-o, a frânt-o, și a dat-o ucenicilor, zicând: ’Luați
mancati acesta este trupul Meu.”
Cuvântul folosit aici
pentru „pâine” indică faptul că a fost folosită pâinea dospită. Atât aramaica cât și greaca
folosesc cuvântul de pâine cu drojdie obișnuită.
Marcu
14:22 – “Pe când mâncau, . . . [Yahushua] a luat o pâine, și după ce a
binecuvântat-o, a frânt-o, și le-a dat-o zicând: Luați, mâncați, acesta este
trupul Meu.”
Cuvintele aramaice și cuvintele grecești sunt de acord că pâinea era
pâine obișnuită,coaptă în cuptor cu dospire.
Luca 22:19 – “Apoi a luat o pâine, și după ce a
mulțumit lui . . .[Yahuwah], a frânt-o,
și le-a dat-o zicând:’Acesta este trupul Meu,
care se dă pentru voi, să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea.’ ”
Din nou, aramaica și greaca
sunt de acord în alegerea lor, cuvântul utilizat pentru pâinea folosită, a fost
de pâine obișnuită(dospită), nu pâine nedospită.
Evanghelia
lui Ioan nu se referă la pâine, dar spune în schimb de spălarea picioarelor.
Scrierile lui Pavel, cu toate acestea, spun mai multe despre Cina cea de Taină.
1 Corinteni 11:23,24 – “Căci am primit de la . . . [Yahuwah] ce v-am învățat, și anume că . . . [Salvatorul, Yahushua], în noaptea în care a fost vândut, a
luat o pâine. Și după ce a 
mulțumit lui . . . [Yahuwah], a frânt-o, și a zis:’Luați, mâncați, acesta este trupul Meu, care se
frânge pentru voi, să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea.”
În aceasta privință Pavel este de acord cu alegerea cuvântului din
Evanghelii: pâinea utilizată a fost pâine dospită!
1 Corinteni 11:26 – “Pentru că, ori de câte ori
mâncați din pâinea aceasta și beți din paharul acesta, vestiți moartea lui . . . [Yahushua’s], pâna va veni EL ”
Cu toate acestea, din nou, atât aramaica, cât și greaca sunt de acord că
pâinea de aici face referire la pâinea dospită.
1 Corinteni 11:27 – “De aceea oricine mănâncă
pâinea aceasta sau bea paharul lui. . . [Yahushua]
în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul si sângele lui . . . [Yahushua].”
Aramaica și greaca sunt de acord: cuvântul folosit
este pentru pâinea obișnuită, dospită.
1 Corinteni 11:28 – “Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuși, și așa să mănânce din
pâinea aceasta si să bea din paharul acesta.”
Aramaica și greaca din nou sunt de acord: cuvântul folosit este pentru
pâine obișnuită, dospită. Nu există nici un indiciu că Cina cea de Taină ar fi
putut fi festivalul național de Paște sau că pâinea folosită ar fi fost, fără aluat. În mod evident, Cina cea de Taină a avut loc cu o zi înainte de Paște.
Yahushua știa că El va fi mort când va veni masa
de Paște. Cina cea de Taină a fost masa Sa finală înainte de a fi răstignit ca
Miel al lui Yah. Moartea Sa de Paște chiar în momentul jertfei de seară a fost
o împlinire perfectă, marele anti-tip, al tuturor mieilor care au fost injunghiați
din momentul în care Adam și Eva și-au purtat primii, pașii obosiți departe de
Eden.
Frumusetea acestui simbolism a fost expusă de către Pavel când i-a
avertizat pe Corinteni:
“Nu vă lăudați bine. Nu
știiți că puțin aluat dospește toată plămădeala? [Un
păcat mic distruge omul în întregime]
Măturați aluatul cel vechi,
ca să fiți o plămădeală nouă, cum și sunteți fără aluat. Căci …[Yahushua],
paștele noastre, a fost jertfit.
Să prăznuim dar praznicul
nu cu un aluat vechi , nici cu un aluat de răutate și viclenie, ci cu azimele
curăției și adevărului.” (1 Corinteni 5:6-9)
Serviciul de comemorare, instituit prin Yahushua
la Cina cea de Taină, este o comemorare a morții Sale. Nu este necesar să se
folosească pâine dospită atunci când se
participă la comemorare, pentru că Yahushua a folosit pâine dospită.
Utilizarea pâinii nedospite și a mustului nefermentat4 de Paște este însăși esența ambelor ceremonii.
Yahushua a fost Fiul neprihănit, fără păcat al
lui Yahuwah. Ca Pâinea Vieții, pâinea nedospită este simbolul perfect pentru
El. Cu siguranță el ar fi cerut ca pâinea nedospită să fie pregătită pentru
ultima masă pe care a avut-o cu ucenicii Săi.
Faptul că El a ales să folosească pâine
obișnuită(cu acordul Său) ca un simbol al trupului Său, frânt pentru noi, poate
fi înțeles prin faptul că El este înlocuitorul
nostru.
Pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat El [Yahuwah]
l-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui [Yahuwah]
în El. (2 Corinteni 5:21)
Yahushua a dat pâine dospită ucenicilor Săi și a zis: Acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi.” (Luca 22:19) Yahushua
a fost sfânt și fără păcat. Dar
ca înlocuitor al nostru, El a luat
asupra Sa păcatul, rezultatul este că toți cei care cred în El pot fi salvați.
Neprihănirea Lui fără pată este oferită gratuit tuturor celor care vor
accepta prin credință jertfa Lui pentru noi. Acest
lucru este simbolizat prin folosirea azimelor la comemorare. Noi
suntem adoptati, fără alte condiții și cerințele legii încălcate sunt
îndeplinite, prin sângele Lui vărsat în numele nostru.
Când mâncăm pâinea
nedospită în amintirea lui Yahushua, noi vestim moartea Lui până la venirea Sa. Noi comemoram cel mai mare
dar dat vreodată omului: Mielul lui Yah care ridică păcatele lumii.
1 A se vedea, de asemenea, Luca 22:11, 13 și 15.
2 Cuvintele
suplimentare sunt pur și simplu diferite timpuri ale aceluiași cuvânt, și
anume, singular, față de formele de plural ale aceluiaș cuvânt.
3 cuvintele
cu caractere italice au fost adăugate de
traducători. New King James Version folosită.
4
„vin” băut la Paște era suc pur din struguri nefermentati. Au fost
interdicții stricte împotriva folosirii alcoolului
atunci când se închină în fața lui Yahuwah. Anumite persoane, cum ar fi cele
legate de Nazireat prin promisiuni, au fost interzise de la consumul de alcool.
Yahushua, care a refuzat chiar pe ucigașul Săul atunci când a amestecat vin cu fiere la crucificare (vezi Matei
27:34), nu s-ar fi pângărit cu vin fermentat nici când a trebuit să-și
îndeplinească misiunea Sa de Miel de sacrificiu
