Yahuwah iubește
frumusețea. El a înzestrat universul cu ea! De la strălucirea
zăpezii proaspăt căzută, până la strălucirea penajului unui
păun; de la delicatețea și varietatea culorilor celei mai mici
flori, la sclipirea unei pietre prețioase, este frumusețea care a
izvorât din mintea Creatorului, ilustrată într-un mod minunat.
Chiar și Noul Ierusalim care
va fi capitala noului pământ, este de o splendoare de nedescris:
pavaje de aur pe străzi, ziduri din iaspis, porți din perle,
temelii decorate cu pietre prețioase de toate tipurile: diamante,
safire, smaralde, ametist, etc.

Este foarte natural
pentru mintea omului,ce a fost creat inițial după chipul
Creatorului său, să se bucure și să dorească să se
înfrumusețeze. Una dintre cele mai frecvente căi prin care oamenii
își exprimă dorința după frumusețe este podoaba. Nu contează
dacă este vorba de modă, machiaj tatuaje sau bijuterii splendide,
dorința de a se îmfrumuseța este comună oamenilor de
pretutindeni. Purtarea de metale și pietre prețioase, nu este în
sine păcătos, în mod inerent. Yahuwah Însuși le-a făcut și l-a
împodobit pe Lucifer, care a fost inițial cel mai mare heruvim
acoperit cu pietre prețioase. Folosind simbolul regelui
Tirului,Yahuwah i-a zis lui Lucifer:
Tu sigilezi măsura
desăvârșirii, plin de înțelepciune și desăvârșit în
frumusețe. Tu erai în Eden grădina lui Elohim, fiecare piatră
prețioasă era acoperitoarea ta: sardonixul, topazul și diamantul,
berilul, onixul și iaspisul, safirul și smaraldul și rubinul și
aurul; măiestria tamburinelor tale și a fluierelor tale era
pregătită în tine în ziua când ai fost creat. Tu ești heruvimul
uns care acoperă; și Eu te-am pus astfel, erai pe muntele cel sfânt
al lui Elohim; ai umblat în sus și în jos prin mijlocul pietrelor
de foc. (Vezi Ezechel 28: 12-14)
Lucifer capodopera
creațiunii. El a fost îngerul care a stat cel mai aproape de tronul
Celui Veșnic. Veșmântul său era împodobit cu tot felul de
pietre prețioase, ce erau fixate în aur. Lumina neîncetată, care
curgea de la Cel Atotputernic, reflectată de aceste pietre, îi
puneau în evidență strălucirea. Așa a creat Yahuwah veșmântul
celui mai important înger al Său. Dar versetul următor este un
comentariu sfâșietor asupra efectului purtării unor astfel de
podoabe asupra inimilor omenești căzute. „Ai fost fără
prihană în căile tale, din ziua în care ai fot creat, până când
a fost găsită nelegiuire în tine” (Ezechiel 28:15 )
Nelegiuire, păcat,
mândrie: Lucifer a căzut prin mândrie. Darurile generoase ale
Creatorului său nu i-a umplut inima lui Lucifer cu dragoste născută
din recunoștință; el a ales să-și hrănească egoismul și
mândria. Acesta este efectul pe care adesea podoabele îl au asupra
naturii umane. Omul, creat după chipul lui Yahuwah, odată cu
căderea în păcat a împărtășit aceeași natură plină de
răzvrătire ca și Satana. Indiferent dacă alegerea și
concentrarea podoabelor este moda, bijuteriile strălucitoare, sau
machiajul, atunci când sunt utilizate pentru a atrage atenția
asupra propriului sine, spre a fi admirat de alții, este greșit și
are la baza mândria.
La fel ca în cazul
oricărui aspect al legii lui Yahuwah, este important să se
înțeleagă principiile care stau la baza legii, pentru că ele
sunt cele care ajung la inimă. Yahuwah nu dorește o simplă
transformare de suprafață. Mai degrabă, Yahuwah privește în
interiorul inimii: la atitudinile și convingerile care formează
personalitatea. Cuvintele pe care Yahuwah i le-a adresat lui
Samuel cu ocazia ungerii unui rege ar trebui să fie luate în seamă
de către toți cei care caută să își aducă viața în
conformitate cu El: „Nu te uita la înfățișarea și la
înălțimea staturii lui, pentru că l-am lepădat. Pentru că
Yahuwah nu privește precum oamenii; omul se uită la ceea ce izbește
ochii, dar Yahuwah se uită la inimă „(vezi 1 Samuel 16: 7).
Mulți dintre cei care nu ar visa să
poarte bijuterii, caută să atragă atenția prin îmbrăcămintea
și machiajul lor.
Ca și în cazul bijuteriilor, machiajul nu este în sine păcătos.
Atunci când este utilizat pentru a ascunde un semn din naștere, sau
un defect, pentru a acoperi o cicatrice sau pentru a face o persoana
să arate mai natural, nu este nimic în greșit în a te machia.
Dar, la fel ca în cazul bijuteriilor, problema apare atunci când
machiajul este folosit ostentativ, fiind prea elegant și prea
costisitor și este folosit pentru a atrage atenția, admirația și
invidia altora.
Folosirea oricărui
tip de accesoriu sau machiaj pentru a inspira invidia sau admirația
altora cu privire la corpul sau averea cuiva, este păcat. Acest
lucru aduce la suprafață mândria care domnește în interiorul
inimii. Despre acest păcat al etalării pline de mândrie a vorbit
Pavel atunci când a scris:
Și în același fel,
femeile să se înfrumusețeze ordonat, în haine decente, cu sfială
și sobrietate, nu cu păr împletit, sau cu aur sau cu perle sau cu
haine scumpe, ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care susțin
că sunt evlavioase. (1Timotei 2:9-10)
Pe baza acestui text,
unii au presupus că nu ar trebuii să purtăm în nici un fel părul
împletit. Totuși, Pavel a vorbit despre etravaganța femeilor
romane și ale celorlalte femei bogate care au încercat să le
copieze.
Femeile romane își
împleteau inițial părul foarte simplu. . Coafurile simple pentru
femeile căsătorite s-au schimbat în timpul domniei împăratului
Augustus, când au apărut o varietate de coafuri foarte elaborate.
Moda în îmbrăcăminte a femeilor romane a rămas relativ simplă
și neschimbată; femeile [spre deosebire de bărbați] nu aveau
nicio rochie specială pentru a le distinge statutul de femeile
bogate, atfel că purtau materiale luxoase, coafuri extrem de
elaborate, machiajuri și bijuterii scumpe.
(http://www.roman-colosseum.info/roman-clothing/roman-hairstyles.htm)
Femeile romane
foloseau vopsele de păr, peruci, agrafe și împletituri foarte
elaborate; pentru crearea acestor coafuri în stiluri complexe
trebuia
alocat adesea un timp îndelungat. Fire de aur subțiri,
adesea filetate cu perle sau pietre prețioase, au fost țesute
împreună pentru a forma plase de păr complicate. Deși în mod
incontestabil aceste coafuri erau frumoase, erau folosite în scopul
înălțării sinelui și atragerii admirației (și invidie) altora.
Această era o practică împotriva căreia Pavel a făcut această
afirmație și nicidecum împotriva unei simple împletituri.
Aceste principii sunt
adevărate în fiecare aspect al îmbrăcăminții și al purtării
de podoabe atât pentru barbați cât și pentru femei. Tendințele
modei accentuează adesea o ținută nenaturală. Vopsirea părului
în culori nenaturale ca albastru, roz sau verde, precum și
expunerea indecentă a corpului, sunt folosite pentru a atrage
atenția. Iată
cum arăt! Uită-te la mine!
Piercing-urile,
tatuajele și tăieturile care sunt răspândite în mod preponderent
în rândul tinerilor de azi, sunt interzise în mod expres de
Scriptură. „Să nu faceți niciun fel de tăieturi în carnea
voastră pentru morți, și să nu întipăriți niciun fel de semn
pe voi: Eu sunt Yahuwah” (Vezi Leviticul 19:28). Aceste practici
provin din păgânism și erau folosite ca tribut pentru morți;
orice persoană care dorește să-L onoreze pe Elohimul curat și
sfânt,printr-o viață neprihănită, nu participă la astfel de
practici.

Este adevărat că
Scriptura relatează despre purtarea de bijuterii de către
israeliți. Robul lui Avraam, care a fost trimis pentru a-i găsi o
soție lui Isaac, i-a dat Rebecăi un „inel de aur cântărind o
jumătate de siclu și două brățări, grele de zece sicli de aur.”
(Geneza 24:22). Împăratul Ahașveroș l-a onorat pe Mardoheu în
semn de loialitate. „Și Mardoheu a ieșit din prezența
împăratului în veșmânt împărătesc albastru și alb, și cu
o mare coroană din aur, și cu o manta de in subțire și purpură.”
(Vezi Estera 8:10 și 15.)
Cu toate acestea,
bijuteriile și îmbrăcămintea sofisticată nu au fost niciodată
purtate în timpul perioadelor de pocăință și de cercetare a
inimilor. În acele perioade de timp, toate podoabele corporale erau
îndepărtate, iar oamenii se îmbrăcau foarte simplu. Nici chiar
uleiurile parfumate nu erau folosite. Când Daniel a postit și s-a
rugat, căutând să înțeleagă o viziune, spune că „în
acele zile, eu, Daniel, am jelit trei săptămâni întregi. Nu am
mâncat pâine plăcută, nici nu a intrat carne sau vin în gura
mea, nici nu m-am uns deloc, până când nu au trecut trei săptămâni
întregi. „(Daniel 10: 2 și 3).
Când Yahuwah i-a
cerut lui Iacov să călătorească în Betel și să I se închine
acolo, Jacob cerut familiei sale să se pocăiască, și a legat
folosirea cerceilor de închinarea la idoli:
Iacov a zis casei lui
şi tuturor celor ce erau cu el: „Scoateţi dumnezeii străini care
sunt în mijlocul vostru, curăţiţi-vă şi schimbaţi-vă hainele,
ca să ne sculăm şi să ne suim la Betel, căci acolo voi ridica un
altar Dumnezeului care m-a ascultat în ziua necazului meu şi care a
fost cu mine în călătoria pe care am făcut-o.”
Ei au dat lui Iacov
toţi idolii care erau în mâinile lor şi cerceii pe care-i purtau
în urechi. Iacov i-a îngropat în pământ, sub stejarul de lângă
Sihem.(Geneza 35: 2-4)
În fiecare an, în
Ziua Ispășirii, toate podoabele corporale și îmbrăcămintea
scumpă erau puse deoparte de către oamenii lui Yahuwah care căutau
fața Lui pentru iertarea păcatelor lor, atât a celor cunoscute cât
și a celor necunoscute.
În Cer, Yahushua va
pune câte o coroană pe capul fiecărui biruitor. Aceasta va fi mult
mai glorioasă decât orice altă coroană ce a aparut vreodată pe
fruntea celui mai puternic monarh pământesc. Cu toate acestea, până
atunci, oamenii lui Yahuwah trăiesc într-o lume a păcatului.
Natură căzută tânjește după adorare. Cei care doresc a reflecta
gloria lui Yahuwah nu vor căuta să atragă atenția asupra lor.

Păcătul moștenit
și cultivat este motivul pentru care a trebuit să moară singurul
Fiu al lui Yahuwah. Încercând să atragă atenția asupra
propriului corp, sărmanii păcătoși cad pradă aceleiași ispite
în care Lucifer a fost atras. Cuvântul lui Yahuwah avertizează:
„Mândria merge înaintea pieirii, și trufia merge înainte
căderii. Mai bine este să fii smerit cu cei smeriți, decât să
împarți prada cu cei mândri. „(Proverbe 16:18 & 19)
Sub inspirația
Duhului Sfânt, Petru a stabilit adevăratul standard la care toți
ar trebui să aspire:
Podoaba voastră să
nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în
purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor, ci să fie
omul ascuns al inimii, în curăţia nepieritoare a unui duh blând
şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Yahuwah. Astfel
se împodobeau odinioară sfintele femei, care nădăjduiau în
Yahuwah. (vezi 1 Petru 3:3-5)
Cei care trăiesc în
timpul evenimentelor finale ale istoriei acestui pământ vor cauta
sfințenia caracterului, mai presus de orice lucru care i-ar distrage
și le-ar denatura puritatea cerească. Trăim în timpul alocat
rămășiței poporului lui Yahuwah; în marea zi anti-tipică a
Ispășirii. Fiecare copil adevărat al lui Yahuwah își va examina
singur modul său de viață, pentru a vedea dacă trebuie să se
facă modificări spre a reflecta o inimă curată dedicată lui
Yahuwah.

Pilda celor zece
fecioare (vezi Matei 25: 1-13) se aplică în mod deosebit în
timpul prezent. Toate cele zece fecioare, care cred adevărul, a
mers la culcare. Când au fost trezite de apelul că Mirele vine,
toate au descoperit ca lămpile erau stinse. Doar cinci, doar
jumătate, au avut ulei de rezervă, care reprezintă Duhul Sfânt
ce le-a fost necesar pentru a „curăța” lămpile lor spre
a fi gata. Cuvântul „curăța”, în limba originală se
utilizează pentru a face modificări minore, mici ajustări. Atunci,
sub călăuzirea Duhului Sfânt, se vor putea efectua doar
modificările superficiale.
Încredințează-ți soarta în
mâna lui Yahuwah, ai încredere în El pentru ca El să îți
dezvăluie schimbările ce ar trebui să le faci pentru ca să ai
lampa arzând cu putere în această lume întunecată și să poți
găsi bucurie la venirea Lui !
Comments