Taina este dezvÄluitÄ
Calendarul Creatorului conÈine douÄ categorii de zile care nu existÄ Ã®n calendarul actual papal sau pÄgân: lunile noi Èi zilele de tranziÈie OdatÄ Ã®nÈelese aceste douÄ aspecte, este mai uÈor de înÈeles modul în care timpul a fost calculat iniÈial. |
âTimpul este o noÈiune abstractÄ pe care o deducem prin schimbÄrile(miscÄrile) produse lucrurilor.â Fizicianul austriac Ernst Mach(1838-1916) |
Timp de aproape 2000 de ani,
în unele zone ale lumii occidentale timpul a fost stabilit de acelaÈi ciclu de
Èapte zile pe sÄptÄmânÄ. Acest lucru a creat printre creÈtini iluzia cÄ sÄptÄmâna
din zilele noastre,
începând de DuminicÄ Èi pânÄ SâmbÄtÄ, s-a perpetuat fÄrÄ Ã®ntrerupere de la CreaÈie. Acest
lucru nu este,pur Èi simplu, adevÄrat. Ultima ÈarÄ care a adoptat oficial
calendarul Gregorian actual, a fost Grecia în 1923, deÈi abia în
1949 s-a unit întreaga lume în utilizarea sa. CunoaÈterea timpului Èi
modul în care se calculeazÄ, ne permite sÄ Ã®nÈelegem semnificaÈia Lunilor Noi
Èi a zilelor de tranziÈie care apar în metoda biblicÄ de stabilire a timpului.
Timpul poate fi mÄsurat numai prin
miÈcare.
Oamenii se referÄ la timp Èi îl mÄsoarÄ Ã®n relaÈie
cu miÈcarea. Limbile unui ceas în miÈcare descriu ore, minute Èi secunde. Un an
este definit de rotaÈia PÄmântului în jurul Soarelui. O lunÄ este definitÄ de
rotaÈia Lunii în jurul PÄmântului. O zi este definitÄ de rotaÈia PÄmântului în
sine.1 [NotÄ: WLC nu este în niciun fel de acord cu modelul
heliocentric înÈelÄtor sau cu sugestia greÈitÄ cÄ pÄmântul este un glob: AdevÄrul
PÄmântului plat]
DiferenÈe în calcularea timpului: confuzia privitoare la sÄptÄmâni
FÄrÄ miÈcare, timpul nu poate fi mÄsurat. Calendarul
modern este un calendar solar care îÈi întemeiazÄ anul pe durata de timp
necesar pentru ca pÄmântul sÄ se roteascÄ Ã®n jurul soarelui. Ziua are la bazÄ
cât timp dureazÄ pentru pÄmânt sÄ facÄ o rotaÈie completÄ: 24 ore. Pe
calendarul moderne, sÄptÄmânile Èi lunile nu se bazeazÄ pe nimic în naturÄ. Ele
sunt complet arbitrare. Acest lucru este diferit de calendarul
luni-solar stabilit de Yahuwah la crearea lumii.
FÄrÄ miÈcare, timpul nu poate fi mÄsurat. Calendarul actual este un calendar
solar, care mÄsoarÄ zilele Èi anii bazat exclusiv pe soare. Ãn calendarul
actual, sÄptÄmânile Èi lunile nu se bazeazÄ pe nimic din naturÄ. Ele sunt mÄsurate complet arbitrar.
Acest lucru este diferit de calendarul lunar-solar stabilit de Yahuwah la
crearea lumii.
Calendarul creaÈiei se bazeazÄ Ã®n întregime pe naturÄ. De la ani la
luni, de la sÄptÄmâni, pânÄ la zile, toate sunt bazate pe miÈcare.
Cuvântul âmonthâ (lunÄ calendaristicÄ) a fost iniÈial âmoonthâ (luna ca astru)
Èi vine de la cuvântul LunÄ. Ãn antichitate lunile s-au bazat întotdeauna
pe miÈcarea Lunii. Ãn schimb, sÄptÄmânile erau diviziuni ale lunii, sau faze
lunare. âSabatul, în ebraicÄ Sabbathon … era sÄrbÄtorit la
intervale de Èapte zile, care corespundeau cu modificÄrile fazelor lunii …â2
Faptul cÄ lunile Èi sÄptÄmânile calendarului biblic se bazeazÄ Èi pe miÈcarea
din naturÄ, creeazÄ cea mai mare diferenÈÄ Ã®ntre calendarul lunar-solar al lui
Yahuwah Èi calendarul solar pÄgân sau papal care se foloseÈte astÄzi. De
asemenea, creeazÄ cea mai mare confuzie.
Ambele calendare mÄsoarÄ timpul în funcÈie de
revoluÈia completÄ Ã®n jurul soarelui sau pÄmântului (un an). Ambele
împart anul în segmente mai mici Èi mai uÈor de mÄsurat. Dar aici se
terminÄ asemÄnÄrile. Calendarul actual are luni care variazÄ de la 28 de
zile pânÄ la 31 de zile. Lunile nu au legÄturÄ cu nimic din naturÄ.
Ãn consecinÈÄ, sÄptÄmâna îÈi urmeazÄ ciclul în continuu Èi fÄrÄ Ã®ntrerupere de
la o lunÄ la alta; de la un an la altul.
âÃn perioada nomadÄ a lui Israel, Sabatul, care era stabilit în funcÈie de observarea fazelor lunii, … nu putea sÄ fie o zi fixÄ, din acest punct de vedere.â jewishencyclopedia.com |
Calendarul Creatorului, pe de altÄ
parte, mÄsoarÄ fiecare lunÄ Ã®n funcÈie de miÈcarea Lunii. Fiecare lunÄ
începe cu Luna NouÄ.
SÄptÄmâna, fiind o diviziune a lunii, îÈi reincepe ciclul la fiecare LunÄ
NouÄ. âLuna calendaristicÄ ebraicÄ este o
lunÄ selenarÄ, iar un trimestru al acestei perioade – o singurÄ fazÄ a
lunii – pare sÄ fi stabilit sÄptÄmâna de Èapte zile.â3 Acesta este
punctul cel mai greu de înÈeles atunci când începem sÄ studiem prima datÄ
calendarul CreaÈiei: calendarul actual, solar, are un ciclu sÄptÄmânal continu. uCalendarul
CreaÈiei nu are un ciclu sÄptÄmânal continuu.
Lunile Noi sunt componente importante ale metodei biblice de mÄsurare a
timpului, deoarece acestea marcheazÄ momentul în care reîncepe ciclul
sÄptÄmânal pentru acea lunÄ. Expresia âLunÄ NouÄ,â din ScripturÄ, provine
din cuvântul ebraic Chodesh. Noua ConcordanÈÄ biblicÄ
exhaustivÄ, de James Strong defineÈte Chodesh ca fiind â Luna nouÄ,;
implicit o lunÄ (calendaristicÄ n.tr.).â Noul DicÈionar biblic extins al lui Strong
comenteazÄ acest lucru explicând: âChodesh se poate referi la o âlunÄâ
(calendaristicÄ n.tr.) sau perioada cuprinsÄ Ã®ntre o LunÄ NouÄ Èi alta. . . .
Ãntr-o nuanÈÄ asemÄnÄtoare, cuvântul nu se referÄ la o mÄsurÄ a timpului ca
fiind o perioadÄ de timp sau o lunÄ
calendaristicÄ.â4
Astfel, în ScripturÄ, âLuna NouÄâ se poate referi la:
- Prima zi a Lunii Noi.
- Perioada de timp dintre o LunÄ NouÄ Èi urmÄtoarea LunÄ NouÄ.
- O lunÄ calendaristicÄ.
âDeÈi Luna NouÄ Èi Sabatul erau sÄrbÄtori lunare, PaÈtele evreiesc(împreunÄ cu SÄrbÄtoarea Azimilor), Cinzecimea Èi SÄrbÄtoarea Corturilor erau festivaluri solare, festivaluri ce urmau anotimpurile anului.â Un Dictionar Biblic: Limbaj, LiteraturÄ Èi Context Incluzând Teologie BiblicÄ, 1898, Vol 860. |
Scriptura conÈine numeroase
referinÈe5 despre Lunile noi ca fiind zilele care marcau începutul
noii luni. LegÄtura extrem de strânsÄ dintre luna ca perioadÄ de timp Èi
fazele Lunii, poate fi vÄzutÄ Ã®n faptul cÄ existÄ chiar mai multe referinÈe biblice6 care
folosesc cuvântul Chodesh pentru a defini o lunÄ calendaristicÄ decât
pentru a defini prima zi a lunii. Chodesheste folosit de 20
de ori în Biblie cu referire la prima zi a unei noi lunaÈii. Este folosit
de 251 de ori cu referire la o lunÄ calendaristicÄ, sau lunaÈie.
Un alt cuvânt ebraic care face
legÄtura dintre luna calendaristicÄ Èi Luna-astru este yerach, (#
3391). Acest cuvânt folosit pentru âlunÄâ nu se referÄ la o LunÄ NouÄ,
ci coreleazÄ o lunÄ calendaristicÄ cu o lunaÈie: âo lunaÈie, adicÄ lunÄ:
– lunÄ calendaristicÄ, Luna â.7 Ambele cuvinte fac legÄtura
între o lunÄ din calendar Èi o lunaÈie (interval de timp între douÄ faze
identice ale Lunii, n.tr.) a lunii:
Chodesh: LunÄ NouÄ;
lunÄ; lunaÈie.
Yerach: lunÄ; lunaÈie, Luna.
Lunile Noi nu au nicio zi
corespondentÄ Ã®n calendarul Gregorian, ale cÄrui luni calendaristice nu sunt
legate de nimic din naturÄ. Astfel, mulÅ£i oameni sunt confuzi când vine
vorba de ce trebuie sÄ facÄ Ã®n privinÈa Lunii Noi sau cum sÄ o respecte.
Scriptura ne descoperÄ mai multe lucruri despre respectarea Lunii Noi:
- Lunile Noi erau zile în care nu se
fÄcea comerÈ. - Lunile Noi erau sÄrbÄtori ale
RecunoÈtinÈei. - Lunile Noi erau zile de închinare.
Lunile Noi sunt zile în care nu se face comerÈ.
Evreii au avut dintotdeauna reputaÅ£ia de a fi foarte âpricepuÈiâ la bani: adicÄ,
profitÄ de orice ocazie de a face bani Åi de a câÈtiga dobânzi mari de la
neamuri. Evreii din vremurile biblice nu au fost diferiÈi. Atunci
când se aflau în apostazie, evreii nu erau mulÅ£umiÅ£i cÄ erau nevoiÈi sÄ-Èi
închidÄ magazinele când era Sabat sau LunÄ NouÄ. Biblia menÈionezÄ
lamentÄrile acestor comercianÅ£i lacomi:
âCând va trece luna nouÄ, ca sÄ
vindem grâul, Åi Sabatul, ca sÄ deschidem grânarele, sÄ micÅorÄm efa Åi sÄ
mÄrim siclul, Åi sÄ strâmbÄm cumpÄna, ca sÄ Ã®nÅelÄm?
Apoi vom cumpÄra pe cei nevoiaÅi pe
argint Åi pe sÄrac, pe o pereche de încÄlÅ£Äminte, Åi vom vinde codinÄ Ã®n loc de
grâu.â
Domnul a jurat pe slava lui Iacov:
âNiciodatÄ nu voi uita niciuna din faptele lor!â (Amos 8:5-7)
Cu toate acestea, activitatea
desfÄÅuratÄ pentru cort era admisÄ.
Domnul a vorbit lui Moise Åi a zis:
âÃn ziua întâi a lunii întâi, sÄ Ã®ntinzi locaÅul Cortului întâlnirii.
Moise a fÄcut întocmai cum îi
poruncise Domnul; aÅa a fÄcut.
Ãn ziua întâi a lunii întâi a anului
al doilea, Cortul era aÅezat. (Exodul 40:1-2, 16-17)
Este posibil, dar nu se Ètie cÄ alte forme de âmuncÄâ erau acceptate în
ziua sÄrbÄtorii Lunii Noi. TotuÈi, nici o lucrare care genera venituri,
nici comerÈ, nu se fÄcea de Luna NouÄ, nici orice altÄ muncÄ de rutinÄ
care putea fi efectuatÄ Ã®n alte zile.
Lunile Noi erau sÄrbÄtori ale RecunoÈtinÈei.
âÃn timpul primilor profeÅ£i, Luna NouÄ se afla în aceeaÅi categorie cu o altÄ sÄrbÄtoare lunarÄ, Sabatul.â Scribner’s Dictionary of the Bible, 1898 ed., p. 521. |
Lunile Noi erau un timp pentru
reuniunea familiior, ocazii în care mâncau împreunÄ Åi se bucurau de
binecuvântÄrile lunii trecute, rededicându-se lui Yahuwah pentru urmÄtoarea
lunÄ. Atât Biblia, cât Åi surse din afara Bibliei descriu
Lunile Noi ca pe niÈte ocazii în care îÈi iei timp pentru a fi împreunÄ cu
familia Èi prietenii în jurul unei mese. Unele surse sugereazÄ cÄ Ã®n
acele zile, în special femeile, erau eliberate de multele poveri ale muncii
casnice. Alte pasaje din ScripturÄ aratÄ cÄ
Lunile Noi, cum ar fi Sabatele, erau un timp când oamenii mergeau sÄ discute cu
profeÈii.
La început, Lunile Noi erau zile de închinare.
Acolo unde Sfânta ScripturÄ pÄstreazÄ tÄcerea, istoria poate aduce luminÄ
în plus. O primÄ ediÈie a Enciclopediei
Universale EvreieÈti afirmÄ cÄ
iniÈial Lunile Noi erau zile pentru închinare:
Sabatul Èi Luna NouÄ (Rosh Hodesh), ambele
recurente periodic, în cursul anului. Luna NouÄ este încÄ
dependentÄ de ciclul lunar, aÈa cum a fost Èi Sabatul la început .
Ambele dateazÄ din perioada nomadÄ a lui Israel. IniÈial Luna
NouÄ a fost celebratÄ Ã®n acelaÈi mod ca Sabatul; treptat a devenit mai
puÈin importantÄ, în timp ce Sabatul a devenit tot mai mult o zi a religiei Èi
a umanitÄÈii, o zi de meditaÈie Èi de instruire religioasÄ, de pace Èi
încântare a sufletului.8
Zilele de TranziÈie
Zilele de tranziÈie cum ar fi Lunile Noi, nu au nicio corelaÈie directÄ cu calendarul solar actual. Cu toate acestea, este necesar sÄ Ètim ce sunt, pentru a avea o înÈelegere clarÄ a calendarului lui Yahuwah.
âZile de tranziÈieâ este un termen astronomic care nu se gÄseÈte în
ScripturÄ. TotuÈi, faptul cÄ lunile biblice s-au bazat pe ciclurile Lunii
este o dovadÄ suficientÄ cÄ acestea existÄ Ã®n calendarul biblic. Conform
Observatorului Naval al Statelor Unite ale Americii, o lunaÈie dureazÄ 29,5
zile. Ãn general vorbind, acest lucru înseamnÄ cÄ unele luni au 29 de
zile, iar altele au 30 de zile. O lunaÈie nu dureazÄ niciodatÄ mai puÈin
de 29 de zile sau mai mult de 30 de zile.
Acesta
este un fapt astronomic
demonstrabil.
Astronomii
folosesc termenul âziua de tranziÈieâ pentru a desemna cea de-a 30a
zi a unei lunaÈii. AceastÄ zi cade la sfârÈitul unui ciclu lunar, de
âLunÄ NeagrÄâ, atunci când Luna nu poate fi vÄzutÄ.
Pentru
cÄ timpul în sine este continuu, mulÈi au crezut cÄ Èi sistemul prin
care timpul este calculat, trebuie, în mod implicit, sÄ fie continuu.
Aceasta este o eroare. IniÈial, toate calendarele antice erau sinodice Èi
solare, având un ciclu sÄptÄmânal (de
diferite lungimi) care reîncepea odatÄ cu fiecare LunÄ NouÄ. Cronologii
au datat primul calendar cu un ciclu sÄptÄmânal continuu, la Babilon, în jurul
anului 600 î.Hr. Ãnainte de acest moment, niciun calendar nu avea un
ciclu sÄptÄmânal fÄrÄ Ã®ntrerupere. Ciclul sÄptÄmânal reîncepea fie la
începutul lunii / lunaÈiei fie la începutul anului dupÄ cinci zile intercalate
care încheiau anul precedent, dar care nu fÄceau parte din niciun ciclu
sÄptÄmânal.9
Timpul trebuie mÄsurat în întregime. De aceea, zilele de tranziÈie nusunt ânon-zileâ cum au sugerat unii. Aceste zile au o datÄ: a 30-a
zi din fiecare lunÄ de treizeci de zile. A 30-a zi a lunii, la
fel ca prima zi a lunii, nu fÄcea parte din ciclul sÄptÄmânal de Èapte
zile. Cu toate acestea, era numÄratÄ Èi avea alocatÄ o
datÄ.
Confuzia cu privire la zilele de tranziÈie i-a
determinat pe unii oameni sÄ respingÄ calendarul biblic lunar-solar. Cea
de-a patra poruncÄ prevede în mod clar:âSÄ lucrezi Åase zile Åi sÄ-Å£i faci
lucrul tÄu. Dar ziua a Åaptea este ziua de odihnÄ Ã®nchinatÄ lui Yahuwah,
Dumnezeul tÄu.â (Exodul 20: 9-10) Lipsa de înÈelegere a zilelor de
tranziÈie a condus la presupunerea falsÄ cÄ Ã®ntr-o lunÄ de treizeci zile,
existÄ un total de nouÄ zile între Sabatul zilei a Èaptea din ziua a 29-a
a unei luni Èi urmÄtorul â Sabat al zilei a Èaptea din ziua a 8-a
a noii luni. Acest lucru pare a crea o problemÄ, deoarece acest interval
de timp este mai mare decât intervalul de Èase zile de lucru dintre Sabate,
prescris în porunca a patra. Cu toate acestea, deoarece Lunile Noi sunt
un fel de zi sfântÄ, nu existÄ niciodatÄ mai mult de Èase zile de lucru între
zilele de închinare. (O lunÄ selenarÄ nu are niciodatÄ mai mult de 30 de
zile Èi nu este niciodatÄ mai scurtÄ de 29 de zile. Astfel, ziua care
urmeazÄ dupÄ a 30-azi, care este Luna NouÄ, va marca mereu
începutul noii luni. Ocazional, sunt luni consecutive cu 29 sau 30 de
zile în funcÈie de cum sunt controlate de lunÄ.)
Presupunerea
cÄ vor fi prea multe zile de lucru între Sabate vine din lipsa de înÈelegere a
faptului cÄ Luna NouÄ Ã®n sine este o zi de închinare care începe un nou ciclu
de patru sÄptÄmâni: Èase zile de lucru, urmate de Sabatul zilei a Èaptea.
Când Luna NouÄ Ã®ncepe noul ciclu sÄptÄmânal pentru noua lunÄ, zilele de
tranziÈie nu fac parte din acel ciclu sÄptÄmânal, chiar dacÄ acestea sunt zile
cu date. Zilele de tranziÈie, care cad întotdeauna în a 30-a
zi a unei luni selenare, nu pot fi transferate în luna urmÄtoare sau
considerate ca fiind niÈte date din luna nouÄ, deoarece luna urmÄtoare începe mereu cu Luna NouÄ, care este ziua urmÄtoredupÄ ziua de tranziÈie. OdatÄ cu Luna NouÄ Ã®ncepe un nou ciclu de patru
sÄptÄmâni. Este interesant cÄ aceastÄ confuzie apare întotdeauna printre
cei din vest, care nu au cunoscut decât calendarul cu un ciclu sÄptÄmânal
continuu. Ãn ÈÄrile care folosesc calendare bazate pe lunÄ pentru zilele
lor religioase, acesta este un concept mai uÈor de înÈeles.
Yahuwah a specificat întotdeauna în mod clar, dupÄ nume sau datÄ, ce zile
urmau sÄ fie sfinÈite Èi pÄzite. Astfel, toate zilele care nu sunt
desemnate în mod specific ca zile sfinte sunt zile de lucru. Nu existÄ niciodatÄ mai
mult de Èase zile de lucru între cele de odihnÄ, iar Lunile Noi sunt zile de
odihnÄ.
Categorii de zile
Calendarul Gregorian solar are diferite
categorii de zile: zile de lucru / ÈcoalÄ, week-end (atunci când cei
mai mulÈi oameni au zi liberÄ de la lucru), Èi zile de sÄrbÄtoare
naÈionalÄ. Calendarul biblic are trei categorii de zile de închinare :
- SÄptÄmânale (Sabate)
- Lunare (Lunile Noi)
- Anuale (sÄrbÄtori anuale)
![]() |
ImportanÈa Lunii Noi poate fi vÄzutÄ Ã®n faptul cÄ erau prescrise, considerabil, mai multe sacrificii pentru Zilele de LunÄ NouÄ decât pentru Sabatul sÄptÄmânal! |
MulÈi
oameni care au fost momiÈi sÄ se închine dupÄ calendarul biblic pÄstreazÄ
ritualurile sÄptÄmânale Èi anuale, dar pÄstrarea lunarÄ a Lunii Noi este
adesea trecutÄ cu vederea. Acest lucru este în parte datorat
necunoaÈterii despre cum trebuie pÄstratÄ sÄrbÄtoarea Lunii Noi. ImportanÈa
Lunii Noi poate fi vÄzutÄ Ã®n faptul cÄ jertfele prescrise pentru Lunile Noi
erau considerabil mai multe decât cele prescrise pentru Sabatul zilei a
Èaptea din fiecare sÄptÄmânÄ! Jertfele solicitate pentru
Sabat erau pur Èi simplu cei doi miei oferiÈi în fiecare zi plus doi
miei Èi o jertfÄ micÄ de mâncare Èi bÄuturÄ. Jertfele pentru Lunile Noi includeau
doi viÈei, un berbec Èi Èapte miei, plus o jertfÄ de mâncare Èi bÄuturÄ
considerabilÄ, pe lângÄ cei doi miei care erau aduÈi în fiecare zi.
Ãn conformitate cu sistemul
vechiului legÄmânt de jertfe, preoÈii ardeau jertfa de dimineaÈa Èi de seara,
în fiecare zi. Yahuwah a specificat ce jertfe urmau sÄ fie oferite în ce
zile. Ãn medie, jertfa zilnicÄ era un miel. Jertfe mai mari Èi mai
scumpe erau oferite la sÄrbÄtorile anuale. DacÄ zilele ar fi fost
clasificate în funcÈie de tipul de sacrificiu specificat pentru fiecare zi,
lista ar fi arÄtat astfel, de la cele mai mici la cele mai importante:
4.
Ãn fiecare zi, în zilele de lucru
3. Sabatele sÄptÄmânale
2. Lunile Noi
1. SÄrbÄtorile anuale
Calendarul: Memorial al CreaÈiei
ToatÄ creaÈia a fost proiectatÄ cu scopul de a descoperi adevÄruri despre
Creator Èi de a atrage inima Èi mintea omului cÄtre Creatorul sÄu, cu mare recunoÈtinÈÄ.
Calendarul conceput de Yahuwah este în mod divin proiectat pentru acest
lucru. A Èaptea zi de Sabat, din fiecare sÄptÄmânÄ, trebuie sÄ fie
separatÄ, pusÄ deoparte pentru închinare faÈÄ de Creator. Cuvântul
âSabatâ vine de la shabath (# 7673) Èi înseamnÄ âa se odihni, adicÄ a se abÈine de la
efort.â10 Dar nu numai Sabatele sÄptÄmânale trebuiau sÄ fie puse
deoparte. IniÈial, Lunile Noi Èi, desigur, sÄrbÄtorile anuale, erau toate
zile în care omul sÄ-Èi aminteascÄ bunÄtatea Creatorului.
Cele
patru sferturi ale lunii aratÄ o diviziune evidentÄ a lunii … este cel mai
semnificativ faptul cÄ, în pÄrÈile mai vechi ale Scripturilor ebraice, luna
nouÄ Èi Sabatul sunt aproape invariabil menÈionate împreunÄ. Luna
[selenarÄ] este dincolo de orice îndoialÄ o veche metodÄ sacrÄ de diviziune a
timpului, cunoscutÄ de toÈi semiÈii; chiar si arabii, care au primit sÄptÄmâna
de la sirieni, destul de târziu, au întâmpinat Luna NouÄ ca sÄrbÄtoare
religioasÄ… Nu putem spune [exact] când s-a disociat Sabatul de lunÄ.11
AdunÄrile
sfinte ale lui Yahuwah, inclusiv Lunile Noi, sunt un timp pentru reînnoirea
angajamentului faÈÄ de Creator; un timp pentru a te opri Èi a recunoaÈte
darurile TatÄlui: familia, prietenii Èi alte binecuvântÄri. Lunile Noi aduc o binecuvântare tuturor celor care vor pune
deoparte acest timp pentru a recunoaÈte binecuvântÄrile lui Yahuwah. Ele
vor fi pÄstrate de-a lungul veÈniciei ca o bucurie faÈÄ de binecuvântÄrile
nesfârÈite ale Creatorului iubitor.
âÃn fiecare LunÄ NouÄ Åi în fiecare Sabat, va veni orice fÄpturÄ sÄ se închine înaintea Mea, zice Domnul.â (Isaia 66:23)
1 http://www.articlesnatch.com/Article/What-Is-Time–/137691#.VONrLDoTvjA
2 Encyclopedia
Biblica, 1899 ed., p. 4180.
3 Ibid., p.
4780.
4 #2320, The
New Strongâs Expanded Dictionary of Bible Words, p. 453.
5 1 Chronicles 23:31; 2 Chronicles 2:4; 2 Chronicles 8:13; 2 Chronicles 31:3; Ezra 3:5; Nehemiah 10:33; Isaiah 1:13-14; Hosea 2:11;Psalm 81:3.
6 Genesis 38:24; Exodus 12:2; Numbers 10:10; Judges 11:37-38; 1 Samuel 27:7; 2 Samuel 24:13; 2 Kings 23:31; Esther 2:12; Ezekiel 39:12-14; Amos 4:7, etc.
7 New Strongâs
Exhaustive Concordance of the Bible.
8 Universal
Jewish Encyclopedia, p. 410.
9 Eviatar
Zerubavel, The Seven Day Circle, pp. 7-8.
10 The New
Strongâs Expanded Dictionary of Bible Words, p. 833.
11 Encyclopedia
Biblica, op cit., pp. 4178-4179.