Anumite porțiuni din Scriptură pot părea să contrazică
alte pasaje ale acesteia. Când cei ce studiază Biblia descoperă acest lucru, de
multe ori ei consideră Biblia ca nefiind demnă de încredere. În loc să
studieze, pentru a rezolva aparenta contradicţie, ei resping Biblia.

Fiecare cercetător al
Scripturii trebuie să îşi amintească:

Adevărul este în concordanţă.

Adevărul nu se contrazice niciodată.

Când un text biblic pare să fie în contradicţie cu un alt verset din
Biblie, aceasta este invitația Cerului pentru a studia mai mult. Toate faptele
și principii legate de acest subiect trebuie să fie aduse în studiu. Concluzianu trebuie să intre în conflict sau să contrazică greutatea dovezilor, aceasta
este înțelegerea corectă. Studiul suplimentar va rezolva întotdeauna aparenta
contradicție pentru că Adevărul nu se
contrazice niciodată .

Un pasaj a creat
confuzie multor persoane se găsește în Romani 14: 5, 6:

Unul preţuieşte o zi mai
presus decât pe alta, dar altul preţuieşte toate zilele la fel. Fiecare să fie
pe deplin încredinţat în mintea sa. Cel ce respectă ziua, o respectă pentru
Yahuwah; şi cel ce nu respectă ziua, pentru Yahuwah nu o respectă. Cel ce
mănâncă, mănâncă pentru Yahuwah; pentru că duce mulţumiri lui Yahuwah; şi cel
ce nu mănâncă, pentru Yahuwah nu mănâncă şi aduce mulţumiri lui Yahuwah. (Vezi
Romani 14: 5-6).

Expresia, „Fiecare
să fie deplin încredințat în mintea lui” este adesea folosită pentru a
„dovedi” că toți sunt liberi să aleagă ce zi doresc, pentru a se
închina Creatorului. Oamenii care pretind să se închină „în fiecare”
zi, folosesc de asemenea, Romani 14 ca argument biblic pentru nerespectarea
unei anumite zi de Sabat pentru închinare. O astfel de credință se bazează pe
presupunerea că Pavel vorbește, în pasajul citat, despre Sabat și despre
sărbători. Cu toate acestea, un studiu atent al contextului, împreună cu
studierea tuturor scrierilor lui Pavel, dezvăluie eroarea acestei idei. Pavel a păstrat
întotdeauna sărbătorile și Sabatul zilei a șaptea și i-a învățat pe
convertiți săi să facă același lucru. Pavel nu a învățat că legea divină nu mai
era obligatorie. Mai înainte, în Romani, Pavel a mărturisit: „. Legea este
sfântă, și porunca este sfântă, dreaptă și bună” (Romani 7:12) Pavel a pus
întotdeauna în legătură neprihănirea prin credinţă cu recunoașterea faptului
că legea divină este încă obligatorie și trebuie păstrată.

Ce atunci? Să
păcătuim pentru că nu mai suntem sub Lege ci sub har? Să ne ferească Yahuwah!
(Vezi Romani 6;15.)

Contextul din Romani 14:
5, 6 clarifică ceea ce a a vrut să spună Pavel afirmând că toate zilele sunt la
fel. El s-a referit la practicile păgâne. Romani 14 începe  cu instruirea credincioșilor romani de către
Pavel pentru a îi sprijinii pe noi convertiți care erau „slabi în
credință” și să nu se angajeze în discuții cu privire la punctele care
le-ar zguduii convingerile lor proaspăt dobândite.

Primiţi bine pe cei
slabi în credinţă, dar nu pentru dispute îndoielnice. Fiindcă unul crede că
poate mânca de toate, altul care este slab, mânâncă verdeţuri. Cine mananca sa
nu dispretuiasca pe cine nu mananca; si cine nu mananca sa nu judece pe cine
mananca, fiindca Dumnezeu l-a primit. Cine esti tu, care judeci pe robul
altuia?…

Unul preţuieşte o zi mai
presus decât pe alta, dar altul preţuieşte toate zilele la fel. Fiecare să fie
pe deplin încredinţat în mintea sa. Cel ce respectă ziua, o respectă pentru
Yahuwah; şi cel ce nu respectă ziua, pentru Yahuwah nu o respectă. Cel ce
mănâncă, mănâncă pentru Yahuwah; pentru că duce mulţumiri lui Yahuwah; şi cel
ce nu mănâncă, pentru Yahuwah nu mănâncă şi aduce mulţumiri lui Yahuwah. (Vezi
Romani 14: 1-7).

Noii convertiți au ieșit
din păgânism. A existat o tendință printre aceşti oameni de a se teame în
continuare de puterea  idolilor lor din
trecut. Mulți erau încă influențaţi de superstiții vechi. Deoarece cea mai mare
parte din carnea din oraș fusese oferită idolilor, multe dintre noii convertiți
se abțineau de la consumul de carne, alegând 
în schimb să mănânce doar fructe, cereale și legume. Pavel știa bine că
puterea idolilor  venea de la demoni și
puterea lui Yahuwah era mai mare. Pavel nu a avut nici o problema cu privire la
consumul de carne care fusese jertfită idolilor, pentru că știa că idolii nu
erau în nici un fel zei. Idolii și alimentele sacrificate în cinstea lor nu constituiau
 o problemă pentru Pavel, deoarece el nu participa
la ceremoniile de dedicare. Pavel era un luptător al credinței, precum și un
păstor al turmei ce i-a fost oferită. Chiar dacă pur și simplu credința lui nu era
zguduită de consumul de alimente oferite idolilor, el știa că alții nu împărtăşeau
aceeaşi înțelegere.

Idolii fără cap din Muzeul Corintului antic

Cu toate acestea, nu
toţi au această cunoştinţă. Pentru unii, care până acum , au avut cunoştinţă
despre idoli,a mânca din lucrurile jertfite acestora le întinează  cugetul lor care este slab. Dar alimentele nu
ne recomanda înaintea lui Yahuwah; pentru că nici dacă vom mânca nu suntem mai
buni, nici dacă nu vom mânca nu suntem mai răi. (Vezi 1 Corinteni 8: 7, 8.)

Pavel niciodată nu a
îndemnat  pe cineva de a face vreun lucru
care ar slăbi credința altuia. El şi-a continuat îndemnurile:

Luaţi seama însă ca nu
cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire pentru cei
slabi. Căci dacă te vede cineva pe tine, care ai cunoştinţă, că şezi la masă
într-un templu de idoli, cugetul lui, care este slab, nu-l va împinge pe el să
mănânce din lucrurile jertfite idolilor?Şi astfel, el, care este slab, va pieri
din pricina acestei cunoştinţe a ta; el, fratele pentru care a murit Hristos!
Dacă păcătuiţi astfel împotriva fraţilor şi le răniţi cugetul lor slab,
păcătuiţi împotriva lui Hristos. De aceea, dacă o mâncare face pe fratele meu
să păcătuiască, nu voi mânca niciodată carne, ca să nu fac pe fratele meu să
păcătuiască. (Vezi 1 Corinteni 8: 9-13)

Uneii dintre noii
convertiți din Roma „considerau” o zi mai presus decât altele ca o
continuare a vechilor credințe păgâne. Păgânii adesea continuau posturi
parțiale, abținându-se de la anumite alimente 
în anumite zile. Acest lucru este similar cu practica romano-catolic’ a
consumului de peste, dar nu alte tipuri de carne în zilele de vineri. Nu doar
că unora dintre noii convertiți le era  frică să mănânce alimente care fuseseră
jertfite idolilor, dar alţii păstrau încă anumite zile de sărbătoare păgâne. Unii
considerau toate zilele la fel,  şi nu
ofereau niciun respect special vreunei zile prin post. Aceasta era problema pe
care Pavel o abordează  în Romani 14. El
nu s-a referit deloc la Sabatul zilei a șaptea sau la zilele sărbătorilor anuale!

Expresia „Fiecare
să fie deplin încredințat în mintea lui” (Romani 14: 5) a fost înțeleasă
greșit de multe persoane. Aceasta nu oferă permisiunea ca cineva să încalce
legea divină și să-şi aleagă propria lui zi de închinare. În schimb, în
context, Pavel spune că fiecare trebuie să fie convins în mod individual de
ceea ce este drept, astfel încât el să poată asculta legea!

Expresia „pe deplin
convins” sau „pe deplin încredinţat” vine de la plerophoreo. Acest cuvânt grecesc
înseamnă:

„A efectua pe
deplin (în probe), adică complet asigura (sau convinge), realiza în întregime.
. . Acest cuvânt înseamnă „a aduce în măsură deplină, a îndeplini,”.
. . în Romani 14: 5 vorbeşte despre temerea [înțelegerea] în conformitate cu
voinţa lui. . . [Yahuwah]. „(# 4135, Strong – Dicționarul extins de
termeni biblici, p. 1318.)

Pavel nu a susținut că
legea nu ar trebui să fie păstrată. Mai degrabă, el spune romanii care fiecare
ar trebui să caute cu sârguință o înțelegere deplină a voinței lui Yahuwah. Dacă
romanii erau cu adevărat „pe deplin convinşi” fiecare în propria sa
minte, nu ar fi apărut probleme cu unii dintre noii convertiți încă temători  faţă de superstiţiile păgâne sau cu privire la
păzirea zilelor de sărbătoare păgâne. Îndemnul lui Pavel era că toți ar trebuii
să îi protejeze pe aceşti  „Bebeluşi
 în credință” și să nu fie pietre de
poticnire pentru ei. La rândul său, cei care erau tineri în credință ai responsabilitatea
de a studia legea  și voința lui Yahuwah,
astfel încât să înțeleagă fiecare voința divină și să trăiască în armonie cu
ea.

Yahuwah este atent la
cele mai mici detalii ale vieţii 
noastre. Cu toate acestea, El vrea ca noi să înțelegem că nu suntem
mântuiți prin fapte, chiar dacă este vorba de mâncare sau post. Preocuparea Sa
este motivaţia inimii care determină acțiunea. Pavel a înțeles că numai
serviciu făcut din dragoste este acceptat de către Yahuwah. El a sfătuit pe
credincioșii romani sa renunţe la a se judeca unul pe altul bătându-se pe
fapte: postul sau lipsa acestuia.

Dar pentru ce judeci
tu pe fratele tau? Sau de ce dispretuiesti tu pe
fratele tau? Căci toţi ne vom înfăţişa înaintea scaunului de judecata al lui
Hristos.

Fiindcă este scris: „Pe viata Mea Ma jur, zice Yahuwah, că orice
genunchi se va pleca înaintea Mea  şi
orice limba va mărturisi lui Yahuwah.”

Aşa că fiecare din noi
are să dea socoteală despre sine însuşi lui Yahuwah. ( Romani 14; 10 -12)

Ideea centrală a mesajului
lui Pavel a fost ascultarea prin credință de preceptele Legii datorită iubirii
pentru Tatăl. Pavel i-a avertizat pe romanii împotriva judecării altora, pentru
că noi vom fi, de asemenea judecați de Yahuwah.

 „Dragostea nu lucrează răul aproapelui, de aceea
dragostea este împlinirea legii.” (Romani 13: 10, Biblia Fidela)

Mesajul lui Pavel
către Romani este la fel de actual astăzi ca atunci când a fost scris. Toţi să
îi protejeze pe cei tineri în credință, nici să nu îi judecăm pe alţii,
nici  să nu fim o piatră de poticnire
pentru ei. Toţi să caute să cunoască,
să studieze și să înțeleagă voia lui Yahuwah și să trăiască în armonie cu
aceasta.

Fie ca toți credincioșii
să păstreze legea divină, din dragoste pentru Dătătorul Legii.