Lumina CrescândÄ din ultimii ani, a scos la ivealÄ faptul cÄ ziua biblicÄ Èi, prin urmare, Sabatul – începe în zori. Cronologia evenimentelor care acoperÄ moartea Èi îngroparea lui Yahushua dovedesc în mod concludent cÄ evreii din zilele lui Yahushua au continuat sÄ pÄzeascÄ Sabatul începând cu zorii zilei. |
Ai auzit de o loviturÄ
de graÈie? JurnaliÈtii raporteazÄ ocazional, despre o loviturÄ de stat într-un singur punct politic fierbinte sau altul.
Dar, o lovitura de graÈie este diferitÄ.
O lovitura de graÈie este o loviturÄ care ucide rapid.
A început în trecut, atunci când, pe câmpul de luptÄ,
medicina lÄsa mult de dorit. Practic, o loviturÄ de graÈie era, o ucidere din
milÄ, a unui camarad, evident, pe moarte, care era omorât cât mai repede
posibil si fÄrÄ suferinÈÄ. Sintagma a evoluat pânÄ când, în utilizarea modernÄ,
înseamnÄ „o acÈiune sau un eveniment care are finalitate în cele din urmÄ,
sau nimiceÈte ceva ce era mai slab sau mai rÄu.”1
Argumentul cÄ Sabatul este o perioadÄ de 24 de ore, de la
apusul soarelui pânÄ la apus, a crescut puÈin câte puÈin cu descoperirea,
printre alte dovezi, cÄ textul primar pe care se bazeazÄ practica, Leviticul 23:32, a
fost luat din context Èi nu se aplicÄ la Sabatul zilei a Èaptea
deloc.
Lovitura de
graÈie care anihileazÄ pentru totdeauna
credinÈa în Sabatul de la apus la apus, se gÄseÈte în relatarea morÈii Èi
îngropÄrii Mântuitorului. AceastÄ cronologie importantÄ a evenimentelor
stabileÈte cu certitudine absolutÄ cÄ orele Sabatului încep dimineaÈa, nu la
apus de soare.
CRONOLOGIA
Moartea lui Yahushua:
„Èi la ceasul al nouÄlea Yahushua a strigat cu glas
tare, spunând: Eli, Eli, lama sabahtani? AdicÄ, Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu,
pentru ce M-ai pÄrÄsit? … Yahushua, dupÄ ce a strigat din nou cu voce tare,
Èi-a dat duhul. „(Matei 27:46 & 50, KJV)
Ãnainte de inventarea ceasurilor mecanice, orele de zi erau
împÄrÈite în mod egal în 12 segmente. Atunci când Yahushua a întrebat: „Nu
sunt douÄsprezece ceasuri în zi?” (Ioan 11: 9, KJV), nimeni nu s-a certat
cu El. Orice persoanÄ putea citi un cadran solar Èi Ètia cÄ ziua a început
odatÄ cu venirea luminii. Ãn consecinÈÄ, „orele” de iarnÄ au fost mai
scurte decât orele din timpul verii.
Yahushua a
murit „la ceasul al nouÄlea”, la PaÈte, în luna Abib 14. Aceasta
echivaleazÄ cu aproximativ ora trei dupÄ-amiazÄ. Pentru acel moment al anului,
la scurt timp dupÄ echinocÈiul de primÄvarÄ, a fost de fapt puÈin
peste 3 p.m. Cei care insistÄ cÄ Sabatul începe la apusul soarelui, cred cÄ
Yahushua a fost luat de pe cruce Èi îngropat în momentul în care soarele a
scÄzut sub orizont. Ãn Ierusalim, la acel moment al anului, soarele apune între
06:59 – 07:19. Un studiu atent aratÄ cÄ ar fi fost imposibil ca tot ceea ce a
fost înregistrat în ScripturÄ, sÄ se fi întâmplat în cele aproximativ patru ore
care s-au scurs între moartea Mântuitorului Èi apusul de soare.
Yahushua a murit la scurt timp dupÄ ora 3 p.m.
Solicitarea trupului lui Yahushua
„Când s-a înserat, a venit un om bogat din Arimateea,
numit Iosif, care era Èi el ucenicul lui Yahushua: El s-a dus la Pilat, Èi a
cerut trupul lui Yahushua. Atunci Pilat a poruncit sÄ fie dat. „(Matei 27:
57-58, KJV)
ExistÄ douÄ pasaje din ScripturÄ care dezvÄluie în mod
explicit cÄ ziua începe în zori, iar unul dintre ele este momentul
crucificÄrii. Cu toate acestea, datoritÄ tradiÈiei Èi traducerii greÈite,
aceste pasaje sunt ocolite de cei care insistÄ cÄ Sabatul începe la apusul
soarelui.
TradiÈia: Oamenii Èi-au asumat în mod tradiÈional, cÄ Geneza 1
învaÈÄ, cÄ ziua începe la apusul soarelui, din cauza frazei adesea repetatÄ:
„Èi a fost o searÄ Èi a fost dimineaÈÄ [prima, a doua, a treia, etc,] zi” Cu toate acestea, aceastÄ
frazÄ este scoasÄ din context. Ãn primul capitol din Geneza, Yahuwah a
clarificat deja ceea ce a constituit o zi: lumina! „Èi Elohim a zis: SÄ
fie luminÄ Èi a fost luminÄ. Èi Elohim a vÄzut cÄ lumina era bunÄ Èi Elohim a
despÄrÈit lumina de întuneric. Èi Elohim a numit lumina zi, iar întunericul l-a
numit noapte” (Geneza 1: 3-5, KJV).
Din bezna impenetrabilÄ a pre-creaÈiei, prima zi a CreaÈiei a început atunci când
Yahuwah a declarat: „SÄ fie luminÄ”. Urmatorul SÄu act a fost, sÄ despartÄ lumina de întuneric. Apoi,
El a numit cele douÄ lucruri pe care le separase. Yahuwah a „numit lumina
zi, iar întunericul l-a numit noapte.” A insista, prin urmare, cÄ
„ziua” începe cu întunericul, înseamnÄ a aduce laolaltÄ ceea ce Yahuwah a separat.
Sintagma „Èi a fost o searÄ,
Èi a fost dimineaÈÄ, o zi” trebuie înÈeleasÄ Ã®n contextul perioadei
luminoase „ziua” Èi asociatÄ cu lumina, Èi
„noaptea” perioada de întuneric.
Cuvântul tradus „seara” Èi incorect presupus a fi
orele de noapte vine de la cuvântul ebraic, ereb.
Acest cuvânt reprezintÄ timpul zilei imediat premergÄtor
apusului soarelui. … Expresia „în seara” [literal, „între
seara”] înseamnÄ perioada cuprinsÄ
între apusul soarelui Èi întuneric, „amurg.”2
Cuvântul tradus aici în limba englezÄ nu se poate referi la
perioada de întuneric pe care Creatorul a numit-o noapte, pentru cÄ Ã®ncepe
înainte de apusul soarelui! Lumina guverneazÄ ziua; întunericul guverneazÄ
noaptea. Prin urmare, în cazul în care, încÄ existÄ un pic de luminÄ pe cer,
încÄ mai este socotitÄ ca Zi.
Eroare de
traducere: Scriptura clarificÄ pentru a doua
oarÄ faptul cÄ apusul soarelui nu este începutul unei zile, dupÄ cum se
menÈioneazÄ, în momentul îngropÄrii lui Yahushua. Ãn mod special, atunci când
Iosif din Arimateea i-a cerut lui Pilat trupul. Pentru cÄ limba englezÄ nu are
o traducere directÄ pentru cuvântul grecesc, traducÄtorii au ales sÄ foloseascÄ
cuvântul „chiar.” Din moment ce se pare ca cuvantul
„seara”, folosit în Geneza 1, a fost o confuzie Èi o credinÈÄ
continuÄ cÄ ziua începe la apus de soare. Cu toate acestea, acest lucru nu este
acceptat de ScripturÄ. De fapt, acest scurt pasaj din Matei oferÄ cea mai clarÄ
confirmare a faptului cÄ Sabatul nu începe la apusul soarelui. SÄ considerÄm
pasajul din nou: „Când s-a înserat, a
venit un om bogat … numit Iosif, care … s-a dus la Pilat, Èi a cerut trupul
lui Yahushua” (Matei 27: 57-58)
Cuvântul „chiar”, provine aici din cuvântul
grecesc opsios Èi, deÈi similar,
utilizarea comunÄ nu are o semnificaÈie identicÄ cu cuvântul ebraic folosit în Geneza
1. Acest cuvânt înseamnÄ: „CÄderea nopÈii … Cuvântul înseamnÄ Ã®ntr-adevÄr” seara târziu „, amurgul
celor douÄ” seri „, aÈa cum este socotit de cÄtre evrei, primul de la
3 p.m. pânÄ la apusul soarelui, târziu dupÄ
apusul soarelui; acesta este înÈelesul obiÈnuit. Se utilizeazÄ, cu toate
acestea, ambele.”3
Chiar
Èi fÄrÄ nici un fel de dovezi cronologice suplimentare, acest lucru ar trebui
sÄ fie singur suficient pentru a stabili pentru totdeauna cÄ Sabatul nu începe
la apusul soarelui, deoarece utilizarea obiÈnuitÄ a cuvântului dezvÄluie cÄ
Iosif nici mÄcar nu i-a cerut lui Pilat permisiunea de a lua trupul pânÄ dupÄ apusul soarelui!
Scopul acestui
studiu, cu toate acestea, nu este sÄ dovedeascÄ faptul cÄ Iosif din Arimateea
s-a dus la Pilat, dupÄ apusul soarelui. Scopul este sÄ demonstreze
imposibilitatea de a duce la bun sfârÈit înmormântarea lui Yahushua înainte de apusul soarelui. Utilizarea comunÄ a opsiosse referÄ la dupÄ apusul soarelui.
Dar, pentru cÄ a fost folosit în mod ocazional, perioada de timp de la mijlocul
dupÄ-amiezii pânÄ la apusul soarelui, timpul anterior va fi folosit aici. Din
nou, acest lucru nu este utilizarea comunÄ a cuvântului, ci, deoarece a fost
folosit ocazional, se referÄ la orele târzii de dupÄ-amiazÄ, înainte de apusul
soarelui, care vor fi punctul de plecare pentru studiul nostru.
De dragul argumentului, pe parcursul cel mai scurt al
acestui studiu, au fost alese, de asemenea, cele mai multe estimÄri de timp
conservativ.
Evangheliile au grijÄ sÄ precizeze
care dintre urmaÈii Mântuitorului au fost prezenÈi la
momentul morÈii lui. Nici Iosif din Arimateea, nici Nicodim nu au fost
enumeraÈi ca fiind acolo, îndiferent de Evanghelie. PrezenÈa unor astfel de
adepÈi de rang înalt ar fi fost, cu siguranÈÄ, menÈionatÄ dacÄ ar fi fost
prezenÈi.
Din cauza duratei orelor la acel moment al anului, cel mai
probabil cÄ Yahushua, a murit în jurul orei 3:10 p.m. I-ar fi luat timp lui
Iosif din Arimateea sÄ afle de moartea Lui. Unii dintre iudeii care veniserÄ sÄ
se bucure de moartea Mântuitorului s-au întors la Ierusalim dupÄ aceea,
speriaÈi de întuneric Èi de cutremur. „Èi toate mulÈimile care veniserÄ la
priveliÈtea aceea, când au vÄzut cele întâmplate s-au întors bÄtându-se cu
pumnii în piept.” (Luca 23:48, KJV) Chiar Èi aÈa, tot ar fi durat pÄnÄ sÄ
ajungÄ vestea la Iosif.
Nu este rezonabil sÄ presupunem cÄ lui Iosif i-au luat cel
puÈin 45 de minute pânÄ la o orÄ sau mai mult ca sÄ afle cÄ Yahushua a murit.
Cu siguranÈÄ i-ar fi luat ceva timp sÄ se recupereze din Èoc Èi durere, Èi sÄ
decidÄ modul în care sÄ procedeze Èi sÄ continue. El poate cÄ s-a consultat cu
Nicodim chiar în acel punct. Vorbim despre inimi umane adevÄrate cu emoÈii
umane adevÄrate Èi cu reacÈii. Chiar dacÄ Iosif a aflat despre moartea
Mântuitorului în timp destul de scurt, nu este realist sÄ se presupunÄ cÄ Ã®n momentul
în care a primit vestea, el a mers sÄ cearÄ trupul. El ar fi petrecut mÄcar
puÈin timp în durere. Apoi, i-ar fi luat câteva minute de mers pe jos de la
casa lui la locul unde locuia Pilat. El ar fi ajuns acolo nu mai devreme la
4:30 dupÄ-amiaza.
Iosif ar fi putut fi un evreu de rang înalt, dar Pilat îl
surclasa. Le-ar fi luat câteva minute gardienilor,ca sÄ trimitÄ cererea lui
Iosif la Pilat Èi sÄ se întoarcÄ cu un rÄspuns, acordându-i o audienÈÄ.
S-a estimat cu
prudenÈÄ cÄ Iosif s-a dus la Pilat în jurul orei 16:30 p.m., oricât de repede
ar fi rezolvat la Pilat- Èi chiar dacÄ s-a
fi grÄbit un pic â nu s-ar fi fÄcut mai mult de 4:45 p.m.
Cel mai devreme Iosif ar fi avut audienÈÄ cu Pilat la 4:45, sau probabil mai târziu.
Pilat este Èocat Èi neîncrezÄtor
Moartea prin crucificare era o moarte lentÄ Èi agonizantÄ.
Din cuvântul „crucificare” noi avem cuvântul „chinuitor”,
ceea ce înseamnÄ agonie extrem de intensÄ. Era nevoie, de obicei, de mai multe
zile, ca muÈchii sÄ se prÄbuÈeascÄ, Èi în cele din urmÄ, victima sÄ moarÄ de
asfixiere. Cu toate acestea, Yahushua nu a murit de asfixiere. El a murit de la
o rupere a muÈchiului inimi (infarct).
Pilat nu Ètia acest lucru. AÈa cÄ, atunci când Iosif a cerut
permisiunea sÄ ia trupul, „Pilat s-a mirat cÄ El era deja mort.”
(Marcu 15:44, NKJV) Spus fÄrÄ menajamente, Pilat nu a crezut cÄ cineva ar putea
muri de crucificare atât de repede. El l-a „chemat la el pe SutaÈ, si l-a
întrebat, dacÄ era mort de ceva timp. Èi când a aflat adevÄrul de la SutaÈ, el
i-a dat trupul lui Iosif „(Marcu 15: 44-45, 1599 Geneva Bible).
Acest lucru i-a luat ceva timp. Pilat nu locuia în
Ierusalim. El a locuit în Cezareea. ÃnregistrÄrile indicÄ faptul cÄ a venit la
Ierusalim doar în timpul festivalurilor naÈionale, când evreii erau cunoscuÈi
ca fiind mai susceptibili la revoltÄ. Descoperirile arheologice recente resping
scenariul anterior sugerat, cu rÄmânerea lui Pilat în Cetatea Antonia si indicÄ
faptul cÄ era mult mai probabil ca Pilat sÄ fi fost oaspetele lui Irod Antipa
în palatul construit de Irod cel Mare.
![]() |
Modelul Palatului lui Irod, unde se crede cÄ Pilat ar fi rÄmas ca oaspete al lui Irod Antipa.
|
ObÈinerea permisiunii ca sÄ intre în palat sÄ vorbeascÄ cu
Pilat probabil a durat mai mult decât cele 15 minute alocate în acest studiu.
Cu siguranÈÄ cÄ, din momentul când Iosif era nerÄbdÄtor sÄ se vadÄ cu Pilat, sÄ
facÄ schimb de saluturi, dupÄ cum este obiceiul oriental, ÈÄ-Èi precizeze
cererea, Èi sÄ ascultate întrebÄrile uimite ale lui Pilat, apoi sÄ asculte din
nou, cum Pilat a poruncit unui mesager sÄ trimitÄ dupÄ centurionul responsabil
de la Golgota, s-ar fi scurs mai mult timp. Cel mai devreme, s-ar fi fÄcut 5:00
p.m., si cu mai multe Èanse 5:15 p.m., sau chiar mai târziu, în funcÈie de momentul
când Iosif a ajuns Èi a cerut permisiunea sÄ obÈinÄ audienÈÄ la Pilat.
De dragul argumentului, cu toate acestea, vom reÈine timpul 5:00 p.m.
Locul rÄstignirii era la aproximativ 1 kilometru (sau mai
puÈin de o milÄ) distanÈÄ de Palatul lui Irod.4 Un soldat sÄnÄtos ar
putea strÄbate drumul într-o chestiune de minute, mai ales dacÄ ar fi pe un
cal. Dar, trebuie amintit cÄ centurionul ar fi fost încetinit de mulÈimile de
pelerini care se înghesuia la Ierusalim pentru PaÈte Èi SÄrbÄtoarea Azimelor.
PânÄ la momentul (1), un mesager a fost chemat, i s-a dat un mesaj si a fost
trimis, (2) Èi-a fÄcut drum printre masele de oameni, (3) a transmis ordinul,
(4) sutaÈul a dat ordine de numire a unui alt soldat care sÄ rÄmânÄ Ã®n locul
sÄu cât era plecat, (5) Èi apoi centurionul a fÄcut propriul drum înapoi prin
mulÈime, iar timpul probabil sÄ fi fost de cel puÈin 5:15 p.m.
La momentul când centurionul a venit sÄ rÄspundÄ la întrebarea lui Pilat, era, cel puÈin, 5:15 p.m.
Pilate grants permission for Joseph to
take the body
„Èi când a aflat adevÄrul de la SutaÈ, el i-a dat trupul
lui Iosif.” (Marcu 15:44, 1599 Geneva Bible)
Este imposibil sÄ se afle dacÄ Pilat a dat, pur Èi simplu, o
poruncÄ verbalÄ sutaÈului pentru a da trupul lui Yahushua, lui Iosif din
Arimateea, sau dacÄ el a scris o poruncÄ pe pergament. Privind la momentul în care centurionul a primit acordul sÄ
intre, a rÄspuns la întrebÄrile lui Pilat Èi l-a asigurat de moartea
Mântuitorului, Pilat a acordat permisiunea, Èi Iosif a luat autorizaÈia sa, cel
mai scurt timp scurs ar fi de cel puÈin alte 15 minute, mÄrind timpul de pânÄ
la 5:30 p.m. DacÄ Pilat a trimis un scrib pentru a scrie porunca, si a sigilat
cu inelul, aceasta ar fi amânat plecarea lui Iosif din palat cu încÄ 15 minute,
cel puÈin.
Iosif nu ar fi plecat de la Pilat mai devreme de 05:30 p.m.
Golgota era la aproximativ 1 kilometru distanÈÄ de Palatul lui Irod. Oricine ar traversa distanÈa, ar fi încetinit de mulÈimea de vizitatori adunaÈi pentru PaÈte Èi SÄrbÄtoarea Azimilor.
Iosif se pregÄteÈte pentru înmormântare
„Èi când a
aflat de la sutaÈ, el i-a dat lui Iosif trupul. Èi el a cumpÄrat in subÈire …
„(Marcu 15: 45-46, KJV)
Iosif nu s-a
grÄbit sÄ ajungÄ imediat la Golgota. El nici nu Ètia nici dacÄ ar putea obÈine
permisiunea sÄ ia trupul unui criminal condamnat. DupÄ ce a obÈinut
permisiunea, el a fÄcut urmÄtoarele:
1) S-a întors acasÄ, ca sÄ dea instrucÈiuni slujitorilor lui
sÄ Ã®nceapÄ sÄ adune laolaltÄ uneltele Èi bunurile necesare pentru coborârea
trupului de pe cruce, sÄ-l transporte cÄtre locul de înmormântare, Èi acolo
sÄ-l cureÈe Èi sÄ-l pregÄteascÄ pentru îngropare.
2) El, probabil cÄ a trimis vorbÄ lui Nicodim, din moment ce
Nicodim a Ètiut sÄ vinÄ sÄ aducÄ mirodenii pentru înmormântare.
3) A mers (sau a trimis un servitor sÄ meargÄ) Èi a cumpÄrat
pânze pentru înmormântare. (Marcu 15:46)
Ãn timp ce unii ar putea pune la îndoialÄ modul în care
Iosif putea cumpÄra pânzele de înmormântare târziu, în dupÄ-amiaza zilei de
PaÈte, existÄ trei puncte importante de reÈinut. Acestea se aplicÄ Ã®n mod egal
scenariului, dacÄ utilizarea în comun a cuvântului opsios este acceptatÄ,
indicând faptul cÄ Iosif s-a dus la Pilat, dupÄ apusul soarelui.
1) PaÈtele era o zi de lucru
2) Fie magazinele erau încÄ deschise; sau,
3) El a fost în mÄsurÄ sÄ-i gÄseascÄ pe proprietarii
magazinelor, care nu ar fi ezitat sÄ-i vândÄ câte ceva, chiar Èi pe timp de
noapte, datoritÄ cerinÈelor de înmormântare riguroase ale evreilor care
impuneau îngroparea imediatÄ.
Nu
poate fi exclus faptul cÄ Iosif putea cumpÄra pânzele de înmormântare dupÄ
apusul soarelui. Evreii, au fost întotdeauna cunoscuÈi pentru eforturile lor
neobosite de a face bani, Èi ar fi putut avea magazinele deschise dupÄ apusul
soarelui. Ãn Amos 8, evreii nu au fost denunÈaÈi pentru comercializarea pe timp
de noapte. Mai degrabÄ, ei au fost denunÈaÈi pentru cÄ doreau sÄ grÄbeascÄ
trecerea orelor sacre ale Sabatului.
O, voi care înghiÈiÈi pe nevoiaÈi Èi prÄpÄdiÈi pe cei sÄraci
din ÈarÄ, zicând: Când va trece luna nouÄ, ca sÄ vindem grâul Èi sabatul ca sÄ
deschidem grânarele, sÄ micÈorÄm efa Èi sÄ mÄrim siclul, Èi sÄ strâmbÄm balanÈa
ca sÄ Ã®nÈelÄm? (Amos 8: 4, 5, KJV)
ReÈineÈi cÄ, dacÄ toate magazinele erau închise în mod
obiÈnuit la apusul soarelui, nu ar fi existat nici o dorinÈÄ exprimatÄ pentru
grÄbirea orelor sfinte, deoarece toÈi ar fi Ètiut cÄ, oricum, nu ar putea
deschide magazinul pânÄ a doua zi.
![]() |
Golgota, dealul în formÄ de craniu, era la aproximativ 1 km de Palatul lui Irod. |
Chiar Èi în cazul în care magazinele erau închise, Iosif ar
fi mers la casele celor care vindeau pânzele de înmormântare. Ãn multe ÈÄri,
chiar Èi în ziua de azi, proprietarii locuiesc deasupra sau în spatele
magazinelor lor. N-ar fi fost un lucru dificil pentru
el sa cumpere pânzele de înmormântare chiar Èi mai târziu, dupÄ-amiazÄ sau
seara. Dar aceasta i-ar fi luat Èi mai mult timp, dacÄ comerciantul ar fi
sÄrbÄtorit (sau se pregÄtea de sÄrbÄtorit) PaÈtele cu familia extinsÄ Èi
prietenii. Presupunând cÄ Iosif Ètia exact unde
sÄ meargÄ Èi nici nu a fÄcut ocoluri inutile, i-ar fi luat ceva timp, de
asemenea, doar ca sÄ ajungÄ acolo. Ierusalimul nu era un oraÈ modern, pavat cu
bulevarde largi, drepte. StrÄzile lui erau înguste, întortochiate Èi aglomerate,
cu standuri Èi pelerini.
Golgota era la doar câteva sute de metri în afara porÈii
cetÄÈii. Cu toate acestea, se afla la un kilometru de palatul lui Irod. DacÄ
cineva adaugÄ la aceastÄ distanÈÄ de un kilometru distanÈele suplimentare
parcurse de Iosif ca sÄ se întoarcÄ la casa lui, sÄ gÄseascÄ Èi sÄ cumpere
pânzele de înmormântare, sÄ revinÄ acasÄ ca sÄ adune tot ceea ce mai era
necesar, sÄ cÄlÄtoreascÄ la poarta cetÄÈii, totul se adaugÄ la timpul care s-a
scurs.
De când Iosif a primit autorizaÈia de la Pilat, Èi pânÄ când
a plecat spre Golgota, ar fi trecut cel puÈin douÄ ore, foarte probabil, chiar
mai mult. Este rezonabil sÄ se presupunÄ cÄ Iosif Èi Nicodim s-au întâlnit,
probabil, la porÈile oraÈului Èi au pornit spre Calvar împreunÄ. Ãnsumând
celelalte activitÄÈi care au avut loc la momentul când Iosif s-a dus, mai întâi
la Pilat, acest lucru l-ar fi adus, cel mai devreme, la aproximativ ora 7:30
p.m., atunci când a pornit spre Golgota, cu servitori Èi, probabil, un mÄgar
sau doi pentru a transporta proviziile necesare.
Atunci cand constrângerile în timp real implicate în acest proces sunt
luate în considerare cu atenÈie, devine imediat evident faptul cÄ Ã®ngroparea la
apusul soarelui (6:59 – 7:19) este imposibilÄ. Prin urmare, în cazul în care se
admite cel mai devreme Èi mai scurt timp posibil, soarele, deja, apusese din momentul în care Iosif a
pÄrÄsit oraÈul.

Iosif, cu servitori Èi provizii, ar fi mers spre Golgota, dupÄ apusul soarelui.
Coborârea trupului
„… Èi
l-au dat jos …” (Marcu 15:46, KJV)
Nu le-ar fi luat mult timp lui Iosif, Nicodim Èi
servitorilor sÄ ajungÄ la Golgota. Acesta a fost, la urma urmei, în mod
intenÈionat amplasatÄ de-a lungul drumului principal spre Ierusalim. AjunÈi
acolo cu permisiunea lui Pilat pentru a coborâ trupul, ei ar fi gÄsit o situaÈie agitatÄ.
La puÈin timp
dupÄ ce Yahushua a murit, evreii
prezenÈi la acÈiune au decis ca nici unul dintre trupuri, sÄ nu rÄmânÄ pe cruce,
deoarece a doua zi era Sabatul Èi prima zi a SÄrbÄtorii Azimelor.
Ca sÄ nu rÄmânÄ
trupurile pe cruce în timpul Sabatului, cÄci era ziua PregÄtirii Èi ziua aceea
de Sabat era o zi mare, iudeii au rugat pe Pilat sÄ le zdrobeascÄ fluierele
picioarelor Èi sÄ fie luaÈi de pe cruce. OstaÈii au venit, deci Èi au zdrobit
fluierele picioarelor celui dintâi Èi ale celuilalt care fusese rÄstignit
împreunÄ cu el. Când au venit la Yahushua Èi au vÄzut cÄ murise nu i-au zdrobit
fluierele picioarelor. (Ioan 19: 31-33, KJV)
Acest pasaj oferÄ Ã®ncÄ o dovadÄ suplimentarÄ cÄ Sabatul nu a
putut fi început la apusul soarelui. LuaÈi în considerare urmÄtoarele fapte:
- Pilat a fost Èocat cÄ cineva ar putea sÄ moarÄ atât de
repede în urma rÄstignirii, aÈa cÄ a trimis dupÄ centurionul responsabil cu
execuÈia, ca sÄ-l întrebe. - Centurionul a confirmat moartea lui Yahushua.
- DacÄ evreii duÈi la Pilat ar fi avut permisiunea sÄ rupÄ
picioarele condamnatului, înainte ca
Iosif sÄ meargÄ la el, guvernatorul nu ar fi avut nevoie sÄ trimitÄ centurionul
ca sÄ-i confirme moartea lui Yahushua. Ar fi Ètiut deja cÄ era mort de
asfixierea produsÄ de zdrobirea picioarelor Sale.
„Acum, în locul unde a fost crucificat era o grÄdinÄ; Èi în grÄdinÄ un mormânt nou, în care nu a fost niciodatÄ omul încÄ pus. „L-au pus pe Yahushua, prin urmare,acolo din cauza zilei de pregÄtire a evreilor; pentru cÄ mormântul era aproape Èi la îndemânÄ.” (Ioan 19: 41-42, KJV) |
Astfel, iudeii s-au dus la Pilat pentru permisiunea de a
grÄbi moartea celorlalÈi doi prizonieri dupÄ 5, când Iosif a primit permisiunea
sÄ ia trupul. Ei Èi-au prezentat cererea lui Pilat, cel mai probabil, în timp
ce Iosif se asociase cu Nicodim pentru îngroparea lui Yahushua.
Coborârea trupului Mântuitorului de pe cruce ar fi fost o
sarcinÄ laborioasÄ, care necesita mult timp. Scriptura a raportat cÄ
nici unul din oasele lui Yahushua nu a fost zdrobit, în conformitate cu
profeÈia. Iosif, Nicodim Èi servitorii lor, ar fi fost extrem de atenÈi în timp
ce coborau trupul, dar chiar Èi aÈa, nu a fost o sarcinÄ uÈoarÄ sÄ Ã®ndepÄrteze
piroane foarte mari, infipte adânc în lemn. De fapt, arheologii deÈin oase
descoperite într-un osuar (cutie de oase), conÈinând încÄ piroane. Ãn
mod clar, oricine ar fi îngropat trupul era incapabil sÄ Ã®ndepÄrteze pironul
sau, cel puÈin, considera ca nu meritÄ efortul.
Iosif Èi Nicodim ar fi petrecut cât timp era necesar, ca sÄ
îndepÄrteze cu mare grijÄ Èi respectul cuvenit, trupul de pe cruce. Ei nu se
grÄbeau sÄ meargÄ sÄ mÄnânce masa de PaÈte. Ei erau implicaÈi în cel mai
important eveniment din viaÈa lor. Apoi, ei au folosit slujitori, care sÄ care
pânÄ la GrÄdina Mormântului, care era în aproapiere. Acest lucru le-ar fi putut
lua cu uÈurinÈÄ o orÄ ca sÄ-l finalizeze, ajungându-se în jurul orei 8:30 p.m.
Coborârea trupul, fÄrÄ sÄ se deterioreze Èi mai mult, era o sarcinÄ dificilÄ.
Ar fi fost cel puÈin 8:30 p.m. în momentul în care au terminat.
CurÄÈirea trupului pentru îngropare
„Èi l-a dat jos, l-a înfÄÈurat într-o pânzÄ, Èi l-a pus
într-un mormânt nou, sÄpat în stâncÄ, în care nu mai fusese pus nimeni.”
(Luca 23:53, KJV)
PregÄtirea unui trup pentru înmormântare, consumÄ
întotdeauna mult timp. Abuzul grav suferit de Mântuitor
înainte de moarte, combinat cu ritualurile procesului evreiesc de îngropare, ar
fi durat chiar mai mult. Iosif, fiind un om foarte bogat, avea un mormânt
proaspÄt sÄpat, pregÄtit pentru soÈia sa Èi pentru el într-o grÄdinÄ de
morminte. Exista, în acea locaÈie, un rezervor
extrem de mare pentru colectarea apei de ploaie. Ei
au avut suficientÄ apÄ disponibilÄ, dar tot ar fi fost o sarcinÄ extrem de
dificilÄ Èi de lungÄ duratÄ, sÄ curÄÈeascÄ un trup atât de sfâÈiat Èi de
schimonosit. Ritualul de curÄÈire depÄÈeÈte cu
mult o clÄtire rapidÄ. Gradul de curÄÈare, de care probabil avea nevoie, ar fi
necesitat cel puÈin douÄ ore. PânÄ la acest punct, s-ar fi ajuns în jurul orei
10:30 din noapte.
CurÄÈarea trupului ar fi fost dificilÄ, ajungând cu scurgerea timpului pânÄ Ã®n jurul orei 10:30 p.m.
ÃnfÄÈurând trupul pentru
înmormântare
„Èi
Nicodim, care la început venise la Yahushua noaptea, a venit Èi el Èi a adus un
amestec de aproape o sutÄ de litri de smirnÄ Èi aloe. Apoi au luat trupul lui
Yahushua, Èi l-au înfÄÈurat în fâÈii de pânzÄ de in cu miresme, dupÄ cum au obiceiul
iudeii sÄ Ã®nmormânteze „. (Ioan 19: 39-40, KJV)
![]() |
GrÄdina Mormântului.
|
OdatÄ ce corpul
era curÄÈat temeinic, mai rÄmânea de fÄcut lucrarea-meticuloasÄ de înfÄÈurare cu
fâÈiile de pânzÄ Èi miresme. Spre deosebire de trupurile puse în sicrie din
lumea occidentalÄ, aici nici o parte a corpului nu trebuia sÄ atingÄ o altÄ
parte. Toate braÈele Èi picioarele trebuiau
sÄ aibÄ o pânzÄ care sÄ le separe. Mâinile
Èi picioarele erau, de obicei, legate separat, aÈa cum era Èi chipul. CÄ aceasta era practica tipicÄ se poate concluziona din
descrierea furnizatÄ Ã®n ScripturÄ la învierea lui LazÄr: „Cel ce fusese
mort, a ieÈit legat de mâini Èi de picioare cu fâÈii de pânzÄ Èi faÈa îi era
înfÄÈuratÄ cu un Ètergar. Yahushua le-a zis: DezlegaÈi-l Èi lÄsaÈi-l sÄ meargÄ.”
(Ioan 11:44, KJV)
Pentru mintea evreiascÄ, procedeul de îngropare era extrem
de important. Ãn cazul în care un trup nu era îngropat în mod corespunzÄtor,
individul era considerat blestemat de Yahuwah. Prin urmare, procesul de
îngropare a unui trup, în special cel al unei persoane iubite, ar fi fost un
proces minuÈios, meticulos Èi atent.
Nu toatÄ lumea se îngropa înfÄÈuratÄ Ã®n miresme. Doar regii
Èi cei foarte bogaÈi îÈi puteau permite îmbÄlsÄmarea cu miresme. Regele Ezechiaa depozitat miresme în
casa lui de comori. Acestea au fost considerate parte din averea lui.
„Miresmele menÈionate ca fiind folosite de Nicodim pentru pregÄtirea
trupului Domnului nostru, în Ioan [n] 19:39, 40 sunt „smirnÄ Èi aloe”,
fÄrÄ sÄ se înÈeleagÄ, de la ultimul termen cÄ, cuvântul aloe din medicinÄ, este
totuna cu lemnul parfumat din Aquilaria agallochum.” 6 Unii
cercetÄtori au sugerat cÄ valoarea mirodeniilor aduse de Nicodim ar fi valorat
peste 200.000 de dolari pe piaÈa actualÄ.7
O „greutatea de o sutÄ de livre de miresme” este o
cantitate imensÄ de mirodenii extrem de scumpe! Smirna
era un lichid. Aloea era sub formÄ de pudrÄ.
Ritualul de înfÄÈurarea a unui corp cu miresme însemna mult mai mult decât doar
o mumificare de mântuialÄ, cu pumni de tÄmâie aruncaÈi. Fiecare parte a corpului
trebuia sÄ fie împachetatÄ individual în mai multe straturi. Amestecul miresmelor din lichid Èi pudrÄ era aplicat la
fiecare strat, cu atenÈie Èi pioÈenie. A fost un proces de duratÄ.
ÃnfÄÈurarea meticuloasÄ a corpului cu miresme, ar fi putut,
cu uÈurinÈÄ, lua pânÄ la douÄ ore (dacÄ nu mai mult) ca sÄ fie finalizatÄ.
Timpul astfel scurs i-ar fi dus puÈin dupÄ miezul nopÈii.
Ãmpachetarea unui trup cu miresme era un proces de duratÄ.
SÄ fi fost cel puÈin 12:30 a.m. momentul în care a fost încheiat.
Ãnmormântarea
„Èi el l-a dat jos, l-a înfÄÈurat într-o pânzÄ de in, Èi l-a pus într-un mormânt sÄpat în
stâncÄ, în care nu mai fusese pus nimeni.” (Luca 23:53, KJV)
Din momentul în care trupul a fost înfÄÈurat, le-ar fi luat
doar câteva minute sÄ-l punÄ, în cele din urmÄ, sÄ se odihneascÄ Ã®n mormânt.
Rostogolirea pietrei în locul ei, rularea cârpelor însângerate, Èi strângerea
uneltelor folosite ca sÄ-l coboare pe Mântuitorul de pe cruce, nu le-ar fi luat
foarte mult timp. PânÄ la 12:50 a.m., grupul îndurerat Èi-ar fi condus paÈii
epuizaÈi spre casÄ.
BÄrbaÈii Èi femeile s-ar fi întors la Ierusalim, în jur de 12:50 a.m.
Femeilor le-ar fi luat aproximativ 15 – 20 de minute ca sÄ se-ntoarcÄ de la GrÄdina Mormântului.
Femeile
„Èi femeile, care au venit cu el din Galileea, l-au
urmat Èi au vÄzut mormântul Èi cum a fost pus trupul sÄu. Èi s-au întors, au
pregÄtit miresme Èi miruri; Èi s-au odihnit în ziua Sabatului, dupÄ poruncÄ
„(Luca 23: 55-56, KJV).
Ãn culturile din Orientul Mijlociu, membrii familiei sunt
cei care pregÄtesc trupurile pentru înmormântare. Femeile din familie pregÄtesc
trupul dacÄ defunctul este o femeie, în timp ce membrii familiei de sex
masculin pregÄtesc trupul dacÄ persoana decedatÄ este un bÄrbat. Diverse surse
sugereazÄ cÄ Iosif din Arimateea era din familia lui Yahushua, deci este logic
ca el sÄ fi fost implicat în îngroparea Mântuitorului.
DupÄ cum este prezentat în ScripturÄ, femeile au rÄmas în
urmÄ Èi nu au fost implicate în procesul de înmormântare. Ele au dorit, de
asemenea, sÄ facÄ ceva pentru înmormântare, dar pregÄtirea trupului pentru
îngropare a fost opera bÄrbaÈilor. Ãn schimb, ele au privit de la o distanÈÄ
respectabilÄ, Èi au stabilit sÄ adune miresme Èi miruri pentru a unge trupul
dupa ce a fost împachetat.
OdatÄ ce piatra a fost rostogolitÄ Ã®n locul ei, nu mai era
nimic de fÄcut la mormânt. Femeile s-au întors acasÄ, în compania bÄrbaÈilor, probabil
pentru protecÈie. Nu a fost o cÄlÄtorie fÄcutÄ Ã®n grabÄ. Ei
fuseserÄ treji toatÄ noaptea. Erau epuizaÈi mental, emoÈional Èi fizic. Nu existÄ, desigur, nici o modalitate de a determina cu
precizie unde locuiau femeile, dar dacÄ locuiau în imediata vecinÄtate a
camerei de sus, aceasta se afla la peste un kilometru distanÈÄ de mormânt. DacÄ
locuiau într-un oraÈ mai mic, le-ar fi luat chiar mai mult timp sÄ se întoarcÄ
acasÄ. Chiar Èi dacÄ ar fi mers pe cea mai scurtÄ cale, le-ar fi luat în jur de
15-20 de minute, sÄ strÄbatÄ obosite distanÈa de la mormânt la casele lor.
La fel de bine, se
poate ca femeile, sÄ fi fost prezente ca sÄ
discute urmatoarea lor cale de acÈiune. Ele doreau sÄ ungÄ trupul iubitului lor
StÄpân. Ele doreau sÄ contribuie cu o micÄ parte, la onorarea Sa, de asemenea.
La întoarcerea în casele lor, au preparat o cremÄ pentru ungere, din miresmele
pe care le aveau la dispoziÈie. Luca spune cÄ
femeile „au pregÄtit miresme Èi miruri.” Cu toate acestea, este clar
din relatarea biblicÄ, cÄ atunci când au compÄrat si adunat ceea ce aveau la
îndemânÄ, au realizat cÄ nu au o cantitate suficientÄ. Nu ar fi putut face
nimic în acel moment, deoarece se iveau zorii Sabatului. Prin urmare, ele
„S-au odihnit în ziua Sabatului, dupÄ poruncÄ.” (Luca 23:56)
De îndatÄ ce a trecut ziua Sabatului Èi tarabele din piaÈÄ
s-au redeschis pentru afaceri, femeile „au cumpÄrat miresme, ca sÄ vinÄ Èi
sÄ-L ungÄ.” (Marcu 16: 1) La cât de mult
îÈi doreau sÄ se întoarcÄ la mormânt ca sÄ-i ungÄ trupul lui Yahushua, ele au fost
nevoite sÄ aÈtepte. Oricum, nu puteau sÄ cumpere miresmele suplimentare de care
era nevoie, pânÄ când nu se sfârÈea ziua Sabatului. Ètiau cÄ cel mai bun mod
sÄ-L onoreze era sÄ-L asculte. El a spus: „DacÄ MÄ iubiÈi, veÈi pÄzi
poruncile Mele.” (Ioan 14:15, NKJV) Ele au pÄzit sfânta zi de Sabat ca sÄ-L
onoreze pe „Domnul Sabatului.”
DupÄ cum s-a menÈionat anterior, este rezonabil sÄ se
presupunÄ cÄ femeile s-au întors la Ierusalim alÄturi de bÄrbaÈi. Alocând 15
minute pentru cÄlÄtoria de întoarcere, ele ar fi ajuns acasÄ Ã®n jurul orei 1:05
dimineaÈa. Femeile s-au întors, fiecare, la casele lor, analizând proviziile pe
care le aveau, apoi s-au adunat din nou laolaltÄ, ca sÄ se consulte cu privire
la ce le lipsea Èi trebuia sÄ fie achiziÈionat de îndatÄ ce trecea ziua Sabatului.
Deoarece era miezul nopÈii, în mod evident, nici un magazin nu era deschis. Ca
sÄ fie rezonabil, le putea lua cel puÈin o orÄ, timpul ajungând astfel dupÄ 2
a.m.
Prin estimÄri stricte de timp, sÄ fi fost în jurul orei 2 a.m. momentul când femeile au lÄsat deoparte pregÄtirile lor.
Zorii Sabatului
„Èi acea zi era de pregÄtire Èi începea ziua
Sabatului.” (Luca 23:54, KJV)
Relatarea evanghelicÄ a morÈii Èi îngropÄrii lui Yahushua
este mult scurtatÄ. Biblia dÄ doar indicii cu privire la durata de timp
implicatÄ Ã®n procesul de înmormântare. Cu toate acestea, atunci când se
urmÄreÈte lista de evenimente, pas cu pas, atunci când cuvintele importante
sunt analizate, în greacÄ, faptele se clarificÄ: îngroparea lui Yahushua nu a
putut avea loc înainte de apusul soarelui. DacÄ utilizarea mai frecventÄ a lui opsios este acceptatÄ, atunci a durat aproape
toatÄ noaptea! AcÈiunile care au avut loc în timpul orelor de noapte, au fost
considerate parte din a Èasea zi a sÄptÄmânii, ziua de pregÄtire. Ãn
conformitate cu Evanghelia lui Luca, ei nu au terminat pânÄ a doua zi, când
Sabatul a început sÄ-Èi arate zorii.8 DeÈi acest lucru nu este
evident în traducerea în limba englezÄ, originalul grecesc stabileÈte aceasta,
fÄrÄ discuÈie.
Sintagma tradusÄ „a pornit sÄ” în acest text, este
cuvântul grecesc … (epiphosko). DefiniÈia
este uimitoare: „a începe sÄ creascÄ lumina: – sÄ Ã®nceapÄ sÄ se
lumineze”. 9 Este o formÄ a # 2017… (epiphauo), ceea ce înseamnÄ „sÄ se lumineze … a da
luminÄ”10 Deoarece ei au aÈteptat pânÄ seara, chiar Èi sÄ cearÄ permisiunea sÄ ia trupul, sÄ-l
coboare, sÄ-l cureÈe Èi sÄ-l înfÄÈoare, etc., le-a luat toatÄ noaptea sÄ-Èi
facÄ treaba. Nu au terminat, pânÄ când a venit Sabatul, când a început sÄ se
lumineze.11
Noul DicÈionar
Strong Extins de Cuvinte Biblice expune
aceastÄ definiÈie, precizând cÄ epiphosko,
„vorbeÈte despre apropierea Sabatului.”12 DacÄ cuvântul
este folosit cu referire la apropierea
Sabatului, iar în cazul în care cuvântul în sine înseamnÄ „sÄ Ã®nceapÄ
în zori, „concluzia este evidentÄ: Sabatul a început cu rÄsÄritul luminii,
nu cu apusul soarelui Èi lÄsarea ulterioarÄ a întunericului.
La Ierusalim, rÄsÄritul soarelui în acel moment al anului
are loc între 05:54 – 06:27. Cu toate acestea, ivirea zorilor-începutul
apariÈiei luminii se face chiar mai devreme. Crepusculului astronomic din
Ierusalim, pentru aprilie vine între 05:05 (la începutul lunii) Èi 04:25 (la
sfârÈitul lunii în zilele prelungi spre solstiÈiul de varÄ).
DupÄ cum s-a menÈionat anterior, pentru acest studiu a fost
ales cel mai scurt timp de estimare. Nu e nevoie sÄ se creascÄ, în mod
artificial, perioadele de timp implicate. Fie întregul proces ar fi putut fi
finalizat înainte de apusul soarelui, fie nu. SupoziÈia cÄ Iosif a cerut
permisiunea sÄ ia trupul înainte de
apus, ne conduce acum la femeile care pregÄteau miresme pentru ungere. Acestea
Èi-ar fi dat seama cÄ nu au destule Èi nici posibilitatea sÄ cumpere mai multe
în mijlocul nopÈii. Ele au lÄsat deoparte eforturile lor pânÄ când puteau sÄ
cumpere mai multe, de îndatÄ ce trecea ziua Sabatului. DupÄ calculele noastre,
a durat aproximativ Èapte ore dupÄ apusul soarelui. Uimitor, deÈi, estimÄrile
noastre conservatoare s-au restrâns la aproximativ patru ore. Cu alte cuvinte,
Scriptura clarificÄ de fapt, cÄ procesul a durat mai mult timp decât e permis
în acest studiu!
Biblia afirmÄ clar cÄ Ã®ncepea sÄ se lumineze de Sabat, aÈa cÄ au dat deoparte pregÄtirile lor. Prin
urmare, din momentul în care bÄrbaÈii au finalizat lucrarea de înmormântare Èi s-au întors la Ierusalim, iar femeile au
adunat miresmele pentru ungere pe care le aveau Èi au realizat cÄ au nevoie de
mai mult, ceasul a devenit aproape de ora 5 dimineaÈa! Sabatul, Abib 15, a
sosit cu ivirea zorilor Èi femeile s-au odihnit în conformitate cu porunca.
Biblia afirmÄ cÄ Ã®ntregul proces s-a încheiat când a început sÄ se lumineze de Sabat sau, la aproximativ 5 dimineaÈa! ActivitÄÈile enumerate le-au luat, literalmente, toatÄ noaptea.
Ãnvierea
„Èi când a
trecut ziua Sabatului, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, Èi Salome, au
cumpÄrat miresme, ca sÄ se ducÄ Èi sÄ-L ungÄ. Èi foarte devreme în dimineaÈa
din prima zi a sÄptÄmânii, au venit la mormânt, la rÄsÄritul soarelui
„(Marcu 16: 1-2, KJV).
Aici existÄ Ã®ncÄ o confirmare cÄ ziua începe cu ivirea
zorilor, nu cu apusul de soare: „La sfârÈitul zilei Sabatului, când
începea sÄ se lumineze înspre prima zi a sÄptÄmânii, au venit Maria Magdalena
Èi cealaltÄ Marie sÄ vadÄ mormântul „(Matei 28: 1, KJV) Expresia „a
început sÄ se lumineze „provine din acelaÈi cuvânt utilizat exact la fel
în Luca 23:54
pentru a indica faptul cÄ Sabatul „s-a apropiat”, iar femeile a pus
deoparte pregÄtirile lor pentru cÄ Sabatul a început. Aceasta înseamnÄ,
„începe sÄ creascÄ lumina: –
încep sÄ se iveascÄ zorii”13
„Spre” este un cuvânt care indicÄ miÈcarea în direcÈia
a ceva. Este o traducere bunÄ a cuvântului grecesc eis, care exprimÄ, de asemenea, miÈcare Èi indicÄ un punct atins.14
Acest cuvânt nu ar fi fost folosit dacÄ prima zi avea începutul la apusul soarelui
în seara precedentÄ. Ar fi fost doar cÄ, lumina „a început sÄ lumineze
înspre prima zi a sÄptÄmânii” când ziua a început.
DacÄ evreii Èi-au început ziua, la apusul soarelui, ei ar fi
început în fiecare zi la apusul soarelui, inclusiv în prima zi a sÄptÄmânii. Cu
toate acestea, Matei 28: 1 afirmÄ Ã®n mod clar cÄ, dupÄ ce s-a terminat Sabatul
(s-a încheiat cu plecarea luminii, cu o noapte înainte), cum a început sÄ creascÄ lumina spre prima zi a sÄptÄmânii, (prima
zi a sÄptÄmânii nu a început la apus de soare cu o noapte înainte), femeile au
revenit la mormânt pentru a unge trupul lui Yahushua. Aceasta a fost la
SÄrbÄtoarea Primelor Roade, Abib 16.
El nu este aici! El a înviat!
„Deschide-mi
ochii, ca sÄ vÄd lucrurile minunate ale legii Tale.” (Psalmul 119: 18,
KJV)
ÃnÈelepciunea omniscientÄ a lui Yahuwah a proiectat în mod
deliberat moartea singurului SÄu Fiu în toate amÄnuntele. PreÈtiinÈa Sa Ètia cÄ
adevÄrul Sabatului va fi ascuns timp de aproape 2000 de ani. Ultimul act al
unei vieÈi lipsite de egoism a fost, sÄ lase înregistratÄ o cronologie a evenimentelor
care, atunci când ar fi studiatÄ cu atenÈie, ar putea demonstra credincioÈilor
din ultima generaÈie adevarul despre când începe Sabatul.
Sabatarienii de
SâmbÄtÄ care respectÄ Sabatul de la apusul soarelui, de vineri searÄ,
pânÄ la apusul soarelui sâmbÄtÄ seara, doresc sÄ potriveascÄ Ã®ntreaga
cronologie a evenimentelor între moartea lui Yahushua la scurt timp dupÄ 3 p.m.
Èi apusul soarelui în jurul valorii de 7 p.m. – mai puÈin de patru ore! Oricum,
acest lucru e o sarcinÄ imposibilÄ. DupÄ cum au demonstrat, cele mai stricte
estimÄri de timp dezvaluie cÄ procesul ar fi durat nouÄ ore,
cel puÈin! Èi, aÈa cum s-a demonstrat prin timpii de amurg astronomic (zorii),
întregul process, de fapt, a durat mult mai mult decât s-a estimat.
Pur Èi simplu,
nu existÄ nici o modalitate care sÄ potriveascÄ, tot ceea ce s-a petrecut,
într-un interval de timp de patru ore. Mai mult decât atât, acest lucru,
contrazice urmÄtoarele fapte aÈa cum sunt prezentate de ScripturÄ:
- DacÄ utilizarea obiÈnuitÄ a cuvântului opsios este acceptatÄ, Iosif din
Arimateea nu l-a abordat pe Pilat pentru permisiunea de a lua trupul pânÄ dupÄ apusul soarelui. (Matei 27: 57-58) Chiar dacÄ Iosif s-a dus la
Pilat, înainte de apusul soarelui, tot ar fi fost imposibil sÄ se potriveascÄ
întreaga cronologie a evenimentelor într-o fereastrÄ Ã®ngustÄ de timp de patru
ore. - DupÄ ce a
primit permisiunea sÄ Ã®ngroape trupul, Iosif s-a dus sÄ cumpere pânze de înmormântare. (Marcu 15:46) - Procesul de înmormântare a fost de lungÄ duratÄ deoarece
Scriptura afirmÄ cÄ Ã®ncepea deja sÄ se lumineze spre noua zi, astfel cÄ femeile
au lÄsat deoparte pregÄtirile lor Èi s-au odihnit în Sabat. (Luca 23:54) - DupÄ ce a trecut ziua Sabatului, femeile au mers Èi au cumpÄrat mai multe
miresme, cu care sÄ ungÄ trupul. (Luca 23:56 Èi Marcu 16: 1). - Femeile s-au întors la mormânt când, „a început sÄ
se lumineze înspre prima zi a sÄptÄmânii.” (Matei 28: 1)
Cronologia evenimentelor de la moartea Èi îngroparea lui
Yahushua stabilesc temeinic faptul cÄ ziua biblicÄ, Èi Sabatul zilei a Èaptea,
încep în zori, nu la apusul soarelui. Este timpul sÄ punem deoparte erorile
tradiÈiei Èi supoziÈiile Èi sÄ urÄm bun venit orelor de Sabat sfinte, aÈa cum
s-a intenÈionat: de la venirea luminii în zori, pânÄ când lumina pleacÄ
noaptea. Orice altceva nu e decât tradiÈie bazatÄ pe presupuneri greÈite.
WLC îi provoacÄ pe toÈi cei care continuÄ sÄ se agaÈe de un Sabat de la apus la apus de soare sÄ ofere o cronologie alternativÄ pentru a dovedi poziÈia lor. Aceasta ar trebui, în mod necesar, sÄ se potriveascÄ Ã®ntre momentul morÈii lui Yahushua la scurt timp dupÄ ora 3 p.m., Èi apusul soarelui, la aproximativ ora 7 p.m. SÄ demonstreze durata, distanÈa Èi cronologia. DacÄ acesta este adevÄr, el poate fi dovedit. DacÄ nu, este timpul sÄ reexaminam înÈelegerea tradiÈionalÄ. |
ConÈinut AsemÄnÄtor:
- Când
începe ziua? - AdventiÈtii
de Ziua a Èaptea Èi Sabatul Lunar - In
ApÄrarea Sabatului Lunar Partea 1 - Ãn
ApÄrarea Sabatului Lunar Partea 2 - Ãn
ApÄrarea Sabatului Lunar Partea 3
1
DicÈionarul Merriam-Webster
2 NoulDicÈionar Strong Extins de cuvinte biblice, 2001 ed., # 6153, accentul
furnizat.
3 Ibidem. # 3798, accentul furnizat.
4 Locul „tradiÈional” al rÄstignirii, promovat
de romano-catolici pe Golgota poate fi exclus pentru o varietate de motive,
dintre care unul ar fi cÄ, aceasta se aflÄ la vest de oraÈ. Legile evreieÈti de
puritate ritualÄ precum Èi cele legate de factorii de vânt, decretau cÄ nimeni
nu poate fi îngropat pe latura de vest a Ierusalimului. Deoarece Biblia afirmÄ
clar cÄ mormântul în care a fost îngropat Yahushua a fost aproape de locul de
execuÈie, acest lucru exclude sit-ul tradiÈional ca fiind locul autentic de
execuÈie.
5 Ioan 19 descrie cum soldaÈii zdrobesc picioarele celorlalÈi
bÄrbaÈi, dar nu Èi pe ale lui Yahushua, deoarece El era deja mort. Versetul 38
e tradus afirmând cÄ „dupÄ aceasta Iosif din Arimateea… a cerut lui
Pilat, sÄ ia trupul lui Isus Èi Pilat i-a dat voie. El a venit, prin urmare, Èi
a luat trupul lui Isus.” Aici apar din nou probleme de traducere. Cuvântul
redat „dupÄ” denotÄ de fapt „acompaniament; „Pe
fondul” … (gen de asociere, sau conform succesiuniiâ¦), Cu care se
asociazÄ; ocupând o poziÈie intermediarÄ.” (Strong Expanded dicÈionar, #
3326, accentul furnizat.)
Cu
alte cuvinte, se descrie un pasaj de timp, în care o mulÈime de lucruri
diferite se întâmplÄ dintr-o datÄ, Èi care nu se suprapun cu nici o secvenÈÄ
cronologicÄ delimitatÄ Ã®n mod clar. Este încÄ posibil sÄ se identifice cu
precizie când evreii l-au abordat pe Pilat, luând în considerare în Marcu,
aceleaÈi evenimente, care dovedesc cÄ Pilat avea cunoÈtinÈÄ de oricare dintre
decesele deÈinuÈilor la momentul când Iosif s-a dus la el.
6 DicÈionarul
Smith al Bibliei.
7 Biblia nu spune cÄ Nicodim a mers Èi a cumpÄrat miresme
funerare. Acest lucru, de asemenea, este în concordanÈÄ cu modul în care cei bogaÈi
din acea vreme îÈi conservau bogÄÈiile. Nu în bÄnci în care sÄ depunÄ banii, ci
era un lucru obiÈnuit sÄ cumpere active „reale” care puteau, atunci
când era necesar, sÄ fie vândute.
8 Luca plaseazÄ, de fapt, comentariul cÄ, începuse sÄ se
lumineze de Sabat, imediat dupÄ textul care descrie cÄ oamenii au rostogolit
piatra la loc. Cu toate acestea, toate înregistrÄrile Evangheliei trebuie sÄ
fie luate în considerare. Acest lucru a fost, evident, o concluzie generalizatÄ,
întÄrind faptul cÄ evenimentele de la înmormântare cuprindeau toate orele de
noapte, mai degrabÄ, decât un anumit moment pentru identificarea în timp.
9 Noua ConcordanÈÄ exhaustivÄ Strong a Bibliei, # 2020,
1990 ed.
10 Ibidem.
11 Elaine Vornholt Èi Laura Lee Vornholt-Jones, Calendarul
Marii Lupte, pag. 40.
12 Op. cit., # 2020, accentul furnizat.
13 Ibidem.
14 Dictionarul Strong Extins, # 1519.