Presupunerile sunt periculoase – mai ales atunci când
acestea sunt fÄcute în domeniul religios. DacÄ o doctrinÄ religioasÄ se bazeazÄ
pe o presupunere greÈitÄ, practica religioasÄ va fi greÅitÄ. Cea mai rÄspânditÄ
presupunere în creÈtinÄtate este cÄ SâmbÄta este Sabatul Scripturii, iar Duminica
este ziua în care
Yahushua a fost înviat. Aceste convingeri sunt construite pe un altÄ presupunere:
cÄ sÄptÄmâna
modernÄ s-a derulat continuu Èi fÄrÄ Ã®ntrerupere de la CreaÈiune. Cu toate
acestea, istoria calendarului iulian, dovedeÅte cÄ aceste ipoteze sunt false.
Calendarul Iulian a fost înfiinÈatÄ Ã®n 45 î.Hr. Ca Èi
calendarul Republicii Romane dinaintea lui, calendarul Iulian timpuriu avea o sÄptÄmânÄ
de 8 zile! Pe calendarul Republican Èi pe cel Julian timpuriu zilelor sÄptÄmânii
le erau atribuite litere:de la A la H. Toate calendarele Iuliene timpurii
(Fasti) existente dateazÄ Ã®ncÄ din perioada 63 î.Hr. -. 37d. Hr.
SÄptÄmâna de opt zile este evidentÄ pe aceste fragmente de piatrÄ.
Fasti Antiates â reconstrucÅ£Ãe a singurului calendar pre-iulian care încÄ existÄ1
OdatÄ cu extinderea Imperiului Roman, acesta a venit în contact cu
Mithraismul, care a devenit rapid un
cult religios popular în Roma. Mithraismul a adus sÄptÄmâna de Åapte zile
numitÄ dupÄ zeii planetari.
âFÄrÄ Ã®ndoialÄ rÄspândirea tainelor iraniene [persane] a avut un rol
considerabil în adoptarea generalÄ, de cÄtre pÄgâni, a sÄptÄmânii în care
Duminica era consideratÄ zi sfântÄ. Numele pe care le folosim fÄrÄ sÄ Ètim pentru celelalte Èase zile, au
intrat în folosinÈÄ Ã®n acelaÈi timp în care Mithraismul a câÈtigat adepÈi în
provinciile din Occident, Èi nu este o greÅealÄ stabilirea unei relaÈii de
coincidenÈÄ Ã®ntre cucerirea acestora Èi acest fenomenul concomitent. (Franz
Cumont, Textes et Monumnets Figures Relatifs aux Mysteres de
Mithra, Vol. I, p. 112.)
„ImportanÅ£a atribuitÄ zilei soarelui-dies
Solis, a contribuit Åi ea, cu siguranÈÄ la recunoaÈterea generalÄ a Duminicii
ca zi sfântÄ. Acest lucru este în legÄturÄ cu un fapt mult mai important, Èi
anume, adoptarea sÄptÄmânii de cÄtre
toate naÈiunile europene. (Franz Cumont, Astrologia Èi religia din vremea
grecilor Èi a romanilor, p.163, subliniere adÄugatÄ).
DuminicÄ nu poate fi ziua în care Yahushua a înviat
din morÈi, pentru cÄ DuminicÄ nu a
existat în calendarul iulian de opt zile din vremea Sa. Nici SâmbÄta nu
poate fi Sabatul biblic al Zilei a Èaptea, pentru cÄ, iniÈial, sÄptÄmâna
planetarÄ pÄgânÄ Ã®ncepea cu ziua lui Saturn-SâmbÄta!
BÄile lui Titus, din Roma, au fost construite între
anii 79-81 d. Hr. Un calendar de perete ce a fost gÄsit acolo, îl aratÄ Ã®n mod
clar pe Saturn, zeul agriculturii, ca fiind
divinitatea primei zile a sÄptÄmânii.
Calendar Roman de perete
Dies Solis , sau ziua Soarelui poate fi
vÄzutÄ ca fiind cea de a doua zi a sÄptÄmânii. Luna, zeiÅ£a-lunÄ purtând
semiluna ca o diademÄ, era a treia zi.
SÄptÄmâna se sfârÅea în ziua lui Venus, dies Veneris, care corespunde Vinerii
moderne Åi era a Åaptea zi a sÄptÄmânii.
SÄptÄmâna planetarÄ pÄgânÄ la fel ca Åi Calendarul
Iulian care a adoptat-o, sunt iremediabil pÄgâne. Faptele istorice aratÄ cÄ
nici Sabatul biblic, nici prima zi a sÄptÄmânii biblice nu pot fi stabilite
folosind calendarul modern. DacÄ este importantÄ Ã®nchinarea într-o anumitÄ zi,
atunci este de asemenea important sÄ cunoaÅtem ce calendar sÄ folosim pentru a calcula acea zi.
Calendarul luni-solar de la creÈiune, ce foloseÈte atât soarele cât Èi luna, este singurul mijloc
de a stabili corect Sabatul zilei a Èaptea Èi ziua învierii lui Hristos.
âEl
a fÄcut luna ca sÄ arate vremurile.â Psalm 104: 19
Vremurile2: moâedim. AdunÄrile de închinare ale poporului lui Yahuwah.
Ãn zilele lui Yahushua erau în funcÈiune douÄ
calendare.
1. Calendarul Iulian cu sÄptÄmâna de opt zile;
2.Calendarul Biblic, Luni-solar Ebraic cu o sÄptÄmâna
de Èapte zile Èi un ciclu sÄptÄmânal care se relua cu fiecare lunÄ
nouÄ.
Care
calendar credeÈi cÄ a fost folosit de cÄtre IsraieliÈi Èi de cÄtre Yahushua?
Ziua în care vÄ Ã®nchinaÈi, impusÄ de calendarul pe care-l folosiÈi, dezvÄluie cui vÄ Ã®nchinaÈi.
1 Palazzo Massimo Alle
Terme, ed. Adriano La Regina, 1998.
2 „Având în vedere cÄ sÄrbÄtorile
evreieÈti aveau loc la intervale regulate de timp, acest cuvânt este strâns
legat de ele… Mo’ed este folosit într-un sens larg pentru toate întrunirile religioase.
Acesta era asociat chiar cu cortul întâlnirii….
(Ãntâlnirile lui Yahuwah cu Israel), în momentele stabilite în scopul de a
descoperi voia Lui. Este un termen comun pentru adunÄrile de închinare .. ale
poporului lui [Yahuwah]. „(A se vedea # 4150, „în Lexiconul Aids al
Vechiului Testament,” Codul cuvintelor în dicÈionarul EbraicÄ-Grec pentru studiu
biblic, versiunea King James.)