IubiÈi FraÈi Èi surori,
Noi, Echipa Worldâs Last Chance, dorim nespus
de mult sÄ Ã®mpÄrtÄÈim ceea ce credem cu sinceritate cÄ reprezintÄ o mai mare luminÄ
asupra calendarului Creatorului nostru. Ãn marea Sa milÄ Èi rÄbdare, Yahuwah a
aÈteptat mult timp ca noi sÄ ne debarasÄm de convingerile pe care, acum, le
vedem a fi o eroare. LÄudaÈi Numele Lui! OdatÄ ce am acceptat glorioasa luminÄ a
calendarului luni-solar al lui Yahuwah Èi rolul sÄu divin în determinarea
tuturor zilelor de sÄrbÄtoare, inclusiv ziua a Èaptea a Sabatului, am declarat,
în ignoranÈa noastrÄ, cÄ Ziua Lunii Noi era determinatÄ de primul crescent
vizibil. Acum, dupÄ multÄ rugÄciune Èi studiu, ne pare rÄu cÄ am avut aceastÄ
înÈelegere eronatÄ Èi am dori sÄ Ã®mpÄrtÄÈim cu umilinÈÄ convingerea noastrÄ cÄ
Ziua Lunii Noi trebuie sÄ fie celebratÄ Ã®ncepând cu zorii zilei ce urmeazÄ
conjuncÈie lunii – solare (Èi nu în ziua de dupÄ prima semiluna vizibilÄ).
MÄrturisim de asemenea, cÄ ne-am debarasat cu
greu de eroarea de a determina data de 1 Abib (Anul Nou Biblic) bazându-ne pe semnul
orzului copt. Unii dintre membri WLC au vÄzut, devreme, aceastÄ eroare Èi au
încercat sÄ ne-o arate, însÄ nu au fost prea convingÄtori în explicaÈiile lor. Ne-am
fi dorit sÄ fi fost mai receptivi la momentul respectiv, însÄ aceasta nu ne
împiedicÄ sÄ lÄudÄm Numele lui Yahuwah pentru cÄ ne-a fÄcut sÄ vedem, acum,
aceastÄ eroare. Pentru acei membri care au fost deranjaÈi de poziÈia noastrÄ
eronatÄ cu privire la orz Èi alte erori legate de acestea ne cerem sincer Èi
umil scuze Èi cÄutÄm cu sinceritate iertare atât din partea lui Yahuwah cât Èi
din partea dumnealor.
Noi, World’s Last Chance, am hotÄrât a urma cu
orice preÈ, Mielul lui Yahuwah, oriunde ar merge. Ne angajÄm sÄ continuÄm sÄ
îmbrÄÈiÈÄm lumina AdevÄrului SÄu invariabil la fiecare pas, Èi rugÄciunea
noastrÄ este ca dumneavoastrÄ sÄ priviÈi, de asemenea, întotdeauna la greutatea
dovezilor. Fie ca iubitorul nostru TatÄ ceresc sÄ ne conducÄ Ã®n tot adevÄrul
spre slava Sa! Mai jos veÈi gÄsi argumentele pe care noi le considerÄm destul
de multe Èi convingÄtoare astfel încât am lÄsat la o parte prima noastrÄ
metodologie de calculare a zilei Lunii Noi
în funcÈie de prima semiluna vizibilÄ Ã®n favoarea zorilor de dupÄ
conjuncÈie. Fie ca Yahuwah sÄ vÄ binecuvânteze Èi sÄ vÄ cÄlÄuzeascÄ pe mÄsurÄ
ce vÄ veÈi dedica tot mai deplin în grija Lui.
La dispoziÈia lui Yahuwah,
Echipa WLC
Ziua
Lunii Noi Ãncepe Ãn Primii Zori De DupÄ
ConjuncÈie.
Din pÄcate, noi nu gÄsim în ScripturÄ o
explicaÈie clarÄ a modului în care trebuie sÄ fie determinatÄ Ziua Lunii Noi. ÃnÈelegând
acest fapt, înainte de a trage concluzii trebuie sÄ sortÄm cu atenÈie Èi
rugÄciune fiecare piesÄ a dovezilor ce ne sunt disponibile. Chiar Èi în absenÈa
a ceea ce este perceput ca fiind o dovadÄ copleÈitoare, noi trebuie sÄ credem
dovezile ce ne sunt puse la dispoziÈie; Èi trebuie sÄ fim dispuÈi întotdeauna
sÄ urmÄm greutatea dovezilor, oriunde ne-ar conduce.
RaÈionamentul Din Spatele Metodei
Luna începe sÄ
lumineze imediat dupÄ conjuncÈie. ÃnsÄ
noi nu o putem vedea pe timpul zilei când soarele strÄluceÈte, deoarece luna
este acoperitÄ de lumina soarelui care este mai mare. Chiar dacÄ nu putem vedea
luna imediat dupÄ conjuncÈie, cu toate acestea, nu putem nega faptul cÄ a
început deja o nouÄ revoluÈie cu o nouÄ iluminare. De multe ori, primul
crescent vizibil va fi observat în seara zilei de LunÄ NouÄ, descoperind,
privitorului, noua ei luminÄ.
![]() |
Luna începe sÄ lumineze din nou imediat dupÄ ce trece prin conjuncÈie cu soarele. |
Motivul pentru care Ziua Lunii Noi se
socoteÈte ca fiind prima zi de dupÄ
conjuncÈie, Èi nu data efectivÄ Ã®n care are loc conjuncÈia, se datoreazÄ
faptului cÄ o zi nu poate fi în acelaÈi timp parte a lunii vechi Èi parte a lunii noi. Prin urmare, în zori primei
zile de dupÄ conjuncÈie are loc începutul noii luni. ExistÄ douÄ argumente
principale, care ne-au obligat sÄ renunÈÄm la credinÈa cÄ ziua începe odatÄ cu
primul crescent vizibil Èi sÄ Ã®mbrÄÈiÈÄm
convingerea cÄ aceasta începe în zori dupÄ conjuncÈie:
(I) Argumentul biblic
Necesitatea de a pÄzi Zilele Sfinte ale lui Yahuwah la timpul lor (Lev
23: 4).
Acestea sunt sÄrbÄtorile lui Yahuwah, adunÄri
sfinte, pe care sÄ le proclamaÈi la timpurile lor. [timpurile hotÄrâte]. (Vezi
Leviticul 23: 4).
Porunca divinÄ de a pÄstra zilele sfinte ale
lui Yahuwah la timpul hotÄrât nu poate fi cu adevÄrat îndeplinitÄ Èi ascultatÄ
decât prin folosirea metodei zorii de dupÄ conjuncÈie. Noi credem cu tÄrie cÄ
existÄ o zi de Sabat ce trebuie sÄ fie pÄstratÄ de toatÄ lumea, Èi cÄ toatÄ
lumea trebuie sÄ pÄstreze sÄrbÄtorile lui Yahuwah în ziua specificatÄ, Èi nu la
câteva zile distanÈÄ. Metoda de stabilire a zilei Lunii Noi în funcÈie de Primii
Zori de DupÄ ConjuncÈie uneÈte, în
mod unic Èi miraculos, întreaga lume,în aceaÈi revoluÈie solarÄ. IatÄ cum
funcÈioneazÄ:
Atunci când Ziua Lunii Noi se socoteÈte ca
începând în zori primei zile de dupÄ conjuncÈie, întreaga lume va fi unitÄ Ã®n
observarea acesteia în aceeaÈi zi. DeÈi ar putea pÄrea cÄ sunt douÄ zile
diferite, atunci când sunt stabilite datele prin calendarul gregorian, în
realitate, toatÄ lumea de pe pÄmânt va respecta ziua Lunii Noi, sabatul Èi zilele
de sÄrbÄtoare, în timpul aceleiaÈi revoluÈii solare, fiecare începând ziua lor,
în acelaÈi perioadÄ de 24 de ore. Cu alte cuvinte, toate ÈÄrile lumii vor experimenta
sosirea Sabatului Èi a zilelor de sÄrbÄtoare într-o revoluÈie solarÄ de 24 de
ore pe zi. Astfel, întreaga lume este unitÄ cu adevÄrat în începerea zilelor
sfinte într-o perioadÄ de 24 de ore. Folosind aceastÄ metodÄ, Linia Datei este
stabilitÄ la nivel mondial în fiecare lunÄ de cÄtre Creator.
Metoda de socotire
a Zilei Lunii Noi în funcÈie de primului crescent vizibil, nu poate uni în mod
constant lumea în celebrarea sÄrbÄtorilor astfel încât acestea sÄ Ã®nceapÄ Ã®n
aceeaÈi revoluÈie de 24 de ore ale unei zi. Scriptura ne porunceÈte sÄ observÄmSabatul, nu un Sabat. Ce sens ar avea
atunci dacÄ ar exista mai multe Sabate în aceeaÈi sÄptÄmânÄ? Ce sens are dacÄ Sabatul se celebreazÄ Ã®n diferite locaÈii
la o distanÈÄ de pânÄ la 48 de ore diferenÈÄ? Doar prin socotirea zilei de dupÄ
conjuncÅ£ie ca Zi a Lunii Noi poate oricine de pe pÄmânt sÄ observe consecvent o
singurÄ Zi de Sabat.
AceastÄ
metodÄ permite întregii lumi sÄ Ã®nceapÄ Ziua Lunii Noi, Sabatele Èi SÄrbÄtorile
pe parcursul aceleiaÈi RevoluÈii Solare ce dureazÄ 24 de ore.
Linia
InternaÈionalÄ a Datei…
Linia InternaÈionalÄ a Datei (LID) este pur Èi
simplu o linie imaginarÄ care a fost conceputÄ de cÄtre ConferinÈa
InternaÈionalÄ Meridian din Washington, DC, în octombrie 1884 CE. ConferinÈa a
fost compusÄ din astronomi Èi reprezentanÈi din 25 de ÈÄri.1
ParticipanÈii au creat prima LID, fÄrÄ sÄ ia prea mult în calcul naÈiunile
insulare care erau despÄrÈite de aceasta. AstÄzi, LID realizeazÄ un drum în
zig-zag prin Oceanul Pacific, în jurul valorii de 180 ° longitudine, împÄrÈind
practic lumea în douÄ date calendaristice (calculate pe calendarul Gregorian).
Nu existÄ nici un fenomen natural, care sÄ se întâmplÄ acolo; cu alte cuvinte, este
complet arbitrarÄ. Amplasarea în acea poziÈie a LID a fost aleasÄ datoritÄ
faptului cÄ se situeazÄ chiar vizavi de Primul Meridian (un alt concept creat
de om care este complet arbitrar) Èi de punctul de timp universal coordonat
(UTC) sau Greenwich Mean Time (GMT). De asemenea, aceasta traverseazÄ, în cea
mai mare parte oceanul. Timpul Èi datele sunt conectate împreunÄ Ã®n ceea ce
pare a fi un mod ordonat Èi previzibil, complet detaÈate de semnificanÈii din
naturÄ, asemenea unei maÈinuÅ£e careia îi rÄsuceÅti cheiÅ£a Åi îi dai drumul sÄ
meargÄ . DupÄ cum se poate vedea din imaginea din stânga, LID Èi fusurile orare
ulterioare sunt foarte complexe.2 Ele au fost proiectate relativ
recent de cÄtre oameni, Èi locaÈiile lor sunt în întregime aleatorii. Acesta este
modul în care Iubitorul nostru Creator a lÄsat sÄ fie împÄrÈit timpul? Ce spune
Scriptura despre calendar?
Èi Elohim a zis: „SÄ fie luminÄtori în
întinderea cerului, pentru a despÄrÈi ziua de noapte; Èi ei sÄ fie pentru semne
Èi pentru anotimpuri Èi pentru zile Èi ani … (Gen 1,14)
Atunci când se foloseÈte calendarul
Creatorului Èi ordinea Sa divinÄ a luminÄtorilor cereÈti, nimic nu este
arbitrar sau nesemnificativ. Fazele lunii, rÄsÄritul Èi apusul soarelui, Èi
chiar poziÈia stelelor sunt toate relevante.3 Când se utilizeazÄ
Calendarul Creatorului, primii zori de dupÄ conjuncÈia Luni-SolarÄ marcheazÄ
începutul liniei datei. Zorii se miÈcÄ apoi înainte din acel punct aducând cu ei
întregii lumi Ziua Lunii Noi. AceastÄ metodÄ uneÈte întreaga lume într-o
revoluÈie solarÄ de 24 de ore, ceea ce nu este posibilÄ cu orice altÄ metodÄ ce
s-ar pute folosi pentru socotirea Lunii Noi. AceastÄ metodÄ le redÄ soarelui Èi
lunii guvernarea lor asupra anotimpurilor, sau m̫Հd <H4150 Strong>, lunilor,
sabatelor Èi sÄrbÄtorilor. DacÄ metoda „Zorilor de DupÄ Conjunctie” ar
fi fost pÄstratÄ de-a lungul secolelor de la creaÈiune, nu ar fi existat nici
un motiv pentru ca omul sÄ creeze o LID. Cu toate ca linia datei lui Yahuwah (care ar putea fi, de asemenea numitÄ
„linia zorilor”), se schimbÄ geografic de la o lunÄ la alta, Zorii de
dupÄ ConjuncÈie este o metoda de determinare a Lunii noi ce uneÈte în mod
miraculos întreaga lume, într-o revoluÈie solarÄ de 24 de ore. (Acesta va fi
discutat mai târziu, de ce Luna PlinÄ nu poate servi la determinarea Lunii Noi.
ConsultaÈi secÈiunea intitulatÄ „Problemele ce apar la folosirea primei
zile de dupÄ Luna PlinÄ”.)
Nu doar cÄ aceastÄ metodÄ uneÈte întreaga lume
în observarea SÄrbÄtorilor pe parcursul unei revoluÈii solare de 24 de ore, dar nimeni nu
va începe Ziua Lunii Noi la mai mult de
24 de ore dupÄ ce are loc efectiv conjuncÈia. Remarcabil, este faptul cÄ existÄ doar 24 de ore de la momentul
conjuncÈiei pânÄ când zorii Zilei de LunÄ NouÄ apar în ultima regiune
geograficÄ. Aceasta este o uimitoare mÄrturie pentru unicitatea Èi coerenÈa liniei
datei a lui Yahuwah la nivel mondial.
1
http://www.staff.science.uu.nl/~gent0113/idl/idl_imc1884.htm
2
http://en.wikipedia.org/wiki/File:International_Date_Line.png
3 PoziÈia
stelelor în raport cu Soarele Èi Luna în ceea ce priveÈte calendarul biblic reprezintÄ
un aspect pe care echipa WLC continuÄ sÄ-l studieze.
ConsistenÈa
argumentului: Ãnceputul Zilei în Zori (spre deosebire de, la rÄsÄritul
soarelui)
O zi biblicÄ Ã®ncepe în zori, odatÄ cu prima razÄ
de luminÄ, Èi se terminÄ la amurg, odatÄ cu absenÈa completÄ a luminii. Ãntr-un
model consistent, luna începe odatÄ cu primi zori, imediat ce luna începe sÄ
lumineze Èi se terminÄ la conjuncÈie, atunci când luna este complet lipsitÄ de
luminÄ. (Imposibilitatea de a observa iluminarea iniÈialÄ a lunii nu schimbÄ
realitatea începerii unei noi luni. Primul
crescent vizibil este doar dovada a ceea ce a început sÄ existe imediat dupÄ
conjuncÈia lunii cu soarele.)
Luna
NouÄ: Chodesh (H2320)
Cuvântul ebraic pentru „Luna NouÄ”
este Chodesh (H2320), care se traduce, de asemenea, prin cuvântul „lunÄ
calendaristicÄ.” Chodesh apare în ScripturÄ de mai mult de 270 de ori, dar
acesta nu este folosit nici mÄcar o datÄ pentru a indica vizibilitatea ei
(adicÄ luna vizibilÄ, semiluna, etc.). Mai degrabÄ, cuvântul ebraic care
semnificÄ observarea fizicÄ a lunii,
observabilÄ este yerach (H3391, H3393, & H3394). Yerach este tradus de 28
de ori ca „luna” Èi de 13 ori ca „lunii”, dar niciodatÄ nu
este folosit pentru a desemna Luna NouÄ.
NotÄ: ExistÄ
un cuvânt ebraic pentru „semilunÄ” – ÅaharÅnîm (H7720). Cu toate acestea, este utilizat exclusiv în
legÄturÄ cu idolatria pÄgânÄ (JudecÄtori 08:21 & 26; Isaia 3:18), Èi nu
este niciodatÄ asociat cu „Luna NouÄ” Èi nici chiar cu
„luna.” Mai multe despre acest lucru mai târziu. Vezi secÈiunea de
mai jos, intitulatÄ „Probleme în utilizarea primului Crescent Vizibil.â
Psalmul
81: 3
„Sufla trâmbiÈa la luna plina, în timpul rânduit
[H3677], în ziua solemnei noastre sÄrbÄtori[H2282].” (Psalmul 81: 3, Biblia
Fidela)
H3677 (keh’-SEH) – Se pare cÄ vine de la
H3680; adicÄ plinÄtate sau lunÄ plinÄ, adicÄ, sÄrbÄtoare: – (timp) hotÄrât. (dicÈionarul
Grec -Ebraic Strong) 1
H2282 (khag) -Acest cuvânt se referÄ Ã®n
special la o „sÄrbÄtoare ce se celebreazÄ printr-un pelerinaj.” (Noul
DicÈionarul de cuvinte biblice Strong Extins)
Psalmul 81: 3, atunci, ne spune douÄ lucruri:
1. O trompetÄ (Shofar), urma sÄ fie sunatÄ la
Luna Noua.
2. O trompetÄ (Shofar), urma sÄ fie sunatÄ la
luna plinÄ, în momentul unei sÄrbÄtori de pelerinaj.
Ãn context, Psalmul 81 vorbeÈte despre exodul
lui Israel din Èara Egiptului. De aceea pare rezonabil sÄ se concluzioneze cÄ,
sÄrbÄtoarea de pelerinaj la care se face referire aici este SÄrbÄtoarea Azimilor,
care începe în a 15-a zi a primei luni (în aceeaÈi zi în care copiii lui Israel
au fost conduÈi afarÄ din Egipt). Unii au sugerat cÄ Psalmul 81: 3 se referÄ la
SÄrbÄtoarea TrâmbiÈelor (Ziua Lunii Noi) Èi SÄrbÄtoarea Corturilor (ce începe
în luna a Èaptea pe 15). Acest lucru pare puÈin probabil având în vedere
contextul întregului capitol. Cu toate acestea, chiar Èi aceastÄ interpretare
plaseazÄ luna plinÄ la sfârÈitul celei de a doua sÄptÄmânÄ la data de 15 a
lunii. Nu existÄ nici o modalitate de a împÄca cu sinceritate acest verset cu
prima metodÄ de socotire a Zilei Lunii Noi
în funcÈie de primului crescent vizibil, prima metodÄ a primului
crescent vizibil plaseazÄ, în general, luna plinÄ pe data de 13/14 ale lunii. Recunoscând
a doua zi dupÄ conjuncÈie ca fiind Ziua Lunii Noi plaseazÄ, cu toate acestea,
luna plinÄ pe data de 14/15 a lunii, care este în armonie cu Psalmul 81: 3.
Acest lucru este, de asemenea, în armonie cu scrierile lui Philo. A se vedea
„Argumentul istoric” de mai jos. (Trebuie notat aici faptul cÄ existÄ
anomalii ocazionale în comportamentul Lunii, ceea ce înseamnÄ cÄ sunt momente
când luna nu va deveni 100% completÄ pânÄ Ã®n ziua a 16-a lunii calendaristice
lunare. FaceÈi clic aici pentru mai multe.)
VÄ
rugÄm sÄ reÈineÈi: Aceasta este o reprezentare idealÄ
a lunii calendaristice lunare, atunci când este socotitÄ Ã®n funcÈie de prima
semiluna vizibilÄ sau de primi Zori de dupÄ ConjuncÈie. Deoarece Luna poate
atinge primul pÄtrar, faza de lunÄ plinÄ, ultimul pÄtrar Èi faza conjuncÈiei în
orice moment pe parcursul unei perioade de 24 de ore, Èi din moment ce
majoritatea (dacÄ nu toate) calendarele folosesc miezul nopÈii pentru delimitarea
zilelor, veÈi vedea uneori faze perfecte aratate o zi mai devreme sau o zi mai târziu,
fÄcându-le sÄ nu se alinieze întotdeauna exact. Atunci când se foloseÈte metoda
primei semiluni vizibile, existÄ de fapt mai multe variaÈii (de la o lunÄ
calendaristicÄ la alta) decât cele
prezentate în descrierea de mai sus, deoarece existÄ mai multe variabile implicate
în determinarea vizibilitÄÈii precoce a lunii. Metoda zorilor de dupÄ conjuncÅ£ie
stabileÈte un model de faze mult mai consistent.
1 Unii au
sugerat despre keh’seh, bazându-se pe cuvântul de rÄdÄcinÄ (H3680, kâsâh), cÄ
ar trebui sÄ fie tradus ca „luna ascunsÄ”, spre deosebire de
„lunÄ plinÄ”, ââceea ce înseamnÄ cÄ ar trebui sÄ fie – sunaÅ£i din
trâmbiÅ£Ä atunci când luna este întuneric (de exemplu, la conjuncÅ£ie) pentru a
semnala Ziua Lunii Noi. Chiar Èi aceastÄ interpretare este în armonie cu metoda
ce ia în considerare primi zori de dupÄ conjuncÈie.
Geneza 1
Ãntunericul (un segment de timp real) a
precedat prima zi a sÄptÄmânii creaÈiunii. Altfel spus prima zi a primei luni
din istoria PÄmântului a fost precedatÄ de întuneric; nici un fel de luminÄ nu
a precedat acea zi. De ce ar trebui sÄ ne aÈteptÄm ca lunile ulterioare sÄ fie
diferite?
„La început Elohim a creat cerul Èi
pÄmântul; Èi pÄmântul era fÄrÄ formÄ Èi gol Åi întuneric era peste suprafaÈa
adâncului. Èi Duhul lui Elohim se miÈca pe deasupra apelor. Åi Elohim a spus:
sÄ fie luminÄ Èi a fost luminÄ „. (Geneza 1: 1-3)
Ezechel
46: 1 Åi Martorii Naturii
Ezekiel 46: 1 stabileÈte cÄ existÄ trei tipuri
diferite de zile: (1) Ziua Lunii Noi; (2) Zilele de lucru; (3) Zilele de Sabat.
Astfel, spune Yahuwah Elohim: „Poarta
curÈii interioare care dÄ spre est sÄ fie închisÄ Ã®n cele Èase zile lucrÄtoare,
dar, în ziua Sabatului acesta va fi deschisÄ, Åi în ziua de LunÄ NouÄ se va
deschide.” (Vezi Ezechiel 46: 1).
Este de la sine înÈeles cÄ Ã®n naturÄ (creaÅ£ie)
au fost delimitate diferitele clase de zile. Atunci când se determinÄ Ziua
Lunii Noi ca începând în zorii de dupÄ conjuncÅ£ie, descoperim cÄ fiecare tip de
zi este marcatÄ, în general, prin fazele specifice ale lunii: (1) Ziua Lunii
Noi este precedatÄ de întuneric (conjuncÈia); (2) zilele lucrÄtoare sunt
precedate de fazele luminoase (excluzând cele patru faze perfecte).1 (3)
Zilele de Sabat sunt precedate de fazele pÄtrare(primul Åi ultimul pÄtrat, luna
plinÄ Åi luna întunecatÄ). Astfel, aceastÄ metodÄ permite identificarea Sabatelor
în mod constant, mult mai uÈor Èi mai practic, în funcÅ£ie de iluminarea Lunii.
Se pare cÄ Ã®nsÄÈi CreaÈia mÄrturiseÈte aceastÄ metodÄ de calculare a Zilei
Lunii Noi.
1 Semiluna
poate fi de multe ori vizibilÄ cu ochiul liber în Ziua de LunÄ NouÄ (în seara de dinaintea
primei zile de lucru a saptamanii), dar acest lucru nu va fi întotdeauna
valabil.
(II) Argumentul istoric
InscripÈia funerarÄ (269 d.Hr.)
TranzacÅ£ia de la calendarul pÄgân la cel
creÅtin a fost pÄstratÄ pe diferite inscripÅ£ii funerare. Una dintre cele mai vechi inscripÈii funerare
creÈtine datate care a fost descoperitÄ la Roma se referÄ la dies Veneris (ziua
lui Venus). Ceea ce face ca aceastÄ inscripÈie sÄ fie specialÄ este faptul cÄ oferÄ
atât data din Calendarul Julian cât Èi cea din calendarul luni-solar. DatatÄ Ã®n jurul
anului 269 d. Hr. ea afirmÄ:
Ãn consulatul lui Claudiu Èi Paternus, în
Nonele lui Noiembrie, în ziua lui Venus, Åi în ziua a 24-a lunii lunare, Leuces
a aÅezat [acest memorial] pentru draga ei fiicÄ, Severa Èi Duhului TÄu
cel Sfânt. Ea a murit [la vârsta] de 55 de ani, Èi 11 luni [Åi] 10 zile. (E. Dichl, Inscriptiones Latinae
Christianae Veteres, vol. 2, p. 193, # 3391. A se vedea, de asemenea, J. B. de
Rossi, Inscriptiones Christianae Urbis Romae, vol. 1, partea 1, p. 18, # 11.)
„Nonele” lui Noiembrie reprezintÄ 5
noiembrie, care a cÄzut în acel an în ziua lui Venus, vineri. Ãn aceastÄ
lunaÈie, acest lucru corespunde cu ziua a 24-a lunii lunare, sau „Ziua a
doua”, a sÄptÄmânii biblice. Examinând datele de aici cu software-ul de
astronomie, descoperim cÄ Ziua Lunii Noi (prima zi a lunii calendaristice lunare) a fost socotitÄ ca fiind
ziua de dupÄ conjuncÈie.
*VÄ
rugÄm sÄ reÅ£ineÅ£i: De fapt conjuncÅ£ia în Roma a avut loc la ora 02:05 (pe 13
octombrie), cu mult înaintea zorilor. Acesta este motivul pentru care ziua
conjuncÈiei pare a fi ziua 1 Èi nu ziua 29 sau 30 a lunii calendaristice precedente
(lunaÈie).
Scrierile lui Filon (20 î.H.-50 A. D.)
Filo (un filosof grec de origine evreu din
Alexandria) a trÄit înainte, în timpul Èi dupÄ Ã®ncheierea lucrÄrii pÄmânteÅti a
Mântuitorului. Acesta este motivul pentru care credem cÄ el a expus o
înÈelegere corectÄ a calendarului biblic.
![]() |
Filon din Alexandria (20 î. Hr.-50 d.Hr.), |
Ãn citatul de mai jos, Filon spune cÄ
SÄrbÄtoarea Lunii Noi are loc atunci când Luna începe sÄ lumineze. DupÄ cum s-a
menÈionat anterior, Luna începe sÄ lumineze imediat dupÄ conjuncÈie. ÃnsÄ noi
nu o putem vedea pe timpul zilei când soarele strÄluceÈte, deoarece luna este
acoperitÄ de lumina soarelui care este mai mare. Chiar dacÄ nu putem vedea luna
imediat dupÄ conjuncÈie, cu toate acestea, nu putem nega faptul cÄ a început
deja o nouÄ revoluÈie cu o nouÄ iluminare. De multe ori, primul crescent
vizibil va fi observat în seara zilei de LunÄ NouÄ, descoperind, privitorului,
noua ei luminÄ.
„Urmând obiceiul pe care noi l-am adoptat,
vom continua sÄ vorbim despre al treilea festival, cel al lunii noi. Ãn primul
rând, pentru cÄ acesta este începutul lunii, Åi începutul numÄrÄrii timpului
este onorabil. Ãn al doilea rând, pentru cÄ Ã®n acest moment nu existÄ nimic în
întreg cerul lipsit de luminÄ. Ãn al treilea rând, pentru cÄ Ã®n acest timp
corpul ceres cel mai puternic Èi mai important
oferÄ o parte din asistenÈa sa, necesarÄ, corpului ceresc ce este mai puÈin
important Èi mai slab; pentru cÄ, la momentul lunii noi, soarele începe sÄ
lumineze luna, cu o luminÄ care este vizibilÄ pentru simÈurile exterioare, iar
apoi ea afiÈeazÄ propria sa frumuseÈe privitorilor … „(Philo, Legi Speciale II, secÈiunea XXVI (140 -142), subliniere
originalÄ)
In urmatoarele citate, Philo afirmÄ Ã®n mod
clar cÄ Ziua Lunii Noi urmeazÄ conjuncÅ£iei Èi cÄ lunile sunt calculate de la o
conjuncţie la alta.
„Al treilea [festival] este cel care vine
dupÄ conjuncÈie, Åi are loc în fiecare lunÄ Ã®n Ziua Lunii Noi.” (Philo, Legi Speciale II, secÈiunea XI (41))
„Aceasta este Luna Noua, sau începutul
lunii calendaristice lunare, Èi anume perioada cuprinsÄ Ã®ntre o conjuncÈie Èi
alta, a cÄrei lungime a fost calculatÄ cu exactitate în Ècolile
astronomice.” (Philo, Legi Speciale II, secÈiunea XXVI (140)) NotÄ:
Hendrickson Publishers EdiÈia (1993) 1854 traducere C. D. Jonge nu are aceleaÈi
informaÈii ca traducerea oferitÄ de Colson. Indiciile aratÄ cÄ conjuncÈiile
erau hotÄrâtoare în desemnarea primei zi a lunii.
DeclaraÈiile lui Philo de mai jos indicÄ
faptul cÄ luna completeazÄ configuraÈiile sale perfecte (adicÄ jumÄtate lunii
crescânde, lunÄ plinÄ, jumÄtate lunii în scÄdere, conjuncÅ£ia), la sfârÈitul
fiecÄrei sÄptÄmâni. Acest lucru se întâmplÄ adesea atunci când se socotesc Zorii
dupÄ ConjuncÅ£ie ca începutul Zilei Lunii Noi
„Din nou, modificÄrile periodice ale
lunii, steaua care are cea mai mare afinitate cu lucrurile de pe pÄmânt, sunt în conformitate cu numÄrul Èapte. Iar
schimbÄrile care le face luna în aer, se desÄvârÈesc în principal, în
conformitate cu propriile sale configuraÈii în fiecare a Èaptea zi. Ãn orice
caz, toate lucrurile muritoare, aÈa cum am mai spus, care îÅi trag natura divinÄ
din cer, se deplaseazÄ Ã®ntr-o manierÄ ce tinde sÄ le pÄstreze în conformitate
cu acest numÄr Èapte. … Prin urmare, în a Èaptea zi, Elohim a început sÄ se
odihneascÄ de toatÄ lucrarea Sa pe care a fÄcut-o. „(Philo, interpretare
alegoricÄ, 1, secÈiunea IV (8-9), secÈiunea VI (16))
„… ExistÄ un principiu raÈional pentru care luna se schimbÄ la
intervale egale, atât când lumina ei creÈte cât
Èi atunci când scade, Èapte miei pentru cÄ Ã®Èi desÄvârÈeÈte forma într-o perioadÄ de Èapte zile, primul pÄtrar
la Èapte zile de la conjuncÈie; luna
plinÄ dupÄ urmÄtoarele Èapte zile, iar apoi începe sÄ descreascÄ spre al
treilea pÄtrar, urmând apoi conjuncÈia cu soarele când luna este întunecatÄ.
„(Philo, Legi Speciale I, (178)
VÄ
rugÄm sÄ reÈineÈi: Aceasta este o reprezentare idealÄ
a lunii calendaristice lunare, atunci când este socotitÄ Ã®n funcÈie de primii
Zori de dupÄ ConjuncÈie. Deoarece Luna poate atinge primul pÄtrar, faza de lunÄ
plinÄ, ultimul pÄtrar Èi faza conjuncÈiei în orice moment pe parcursul unei
perioade de 24 de ore, Èi din moment ce majoritatea (dacÄ nu toate) calendarele
folosesc miezul nopÈii pentru delimitarea zilelor, veÈi vedea uneori faze
perfecte ce se aratÄ o zi mai devreme sau o zi mai târziu, fÄcându-le sÄ nu se
alinieze întotdeauna exact. Astfel, aveÅ£i nevoie sÄ verificaÅ£i timpul
conjuncţiei corelat pentru zona în care locuiţi.
Mai jos, este confirmatÄ interpretarea noastrÄ
de declaraÈiile anterioare ale lui Philo. Aici, Filon afirmÄ cÄ luna ar trebui
sÄ fie plinÄ, la sfârÈitul celei de a doua sÄptÄmânÄ (adicÄ Ã®n a 15-a zi a
lunii lunare). NotÄ: Atunci când Ziua Lunii Noi se socoteÈte ca fiind prima zi de dupÄ conjuncÈie, Luna va
fi plinÄ pe 14 sau 15 a lunii.
„CÄci se spune în ScripturÄ: Ãn ziua a
zecea a acestei luni fiecare dintre ei sÄ ia o oaie în conformitate cu casa
lui; cu scopul ca din a zecea zi sÄ se
consacre lui [Elohim] sacrificiile, pÄstrate
în suflet; a zecea zi este iluminatÄ Ã®n proporÅ£ie de douÄ treimi, pânÄ când este schimbatÄ Ã®n întregime în fiecare parte, Èi va cÄpÄta o strÄlucire
cereascÄ ca strÄlucirea lunii pline,
cÄci ajunge la deplina sa strÄlucire la sfârÈitul celei de a doua
sÄptÄmânii. . . ” (On Mating with the Preliminary Studies, Section XIX,
(106))
„Èi aceastÄ
sÄrbÄtoare este începutÄ Ã®n a cincisprezecea zi a lunii, în mijlocul lunii, în
ziua în care luna este plinÄ de luminÄ, în consecinÈÄ, în providenÈa Sa Elohim
având grijÄ sÄ nu existe nici un întuneric în aceea zi.
„(Philo, Legile speciale II, Festivalul al cincilea, secÈiunea XXVIII
(155))
Acest lucru este în armonie perfectÄ cu
Psalmul 81: 3. (A se vedea „Argumentul biblic” de mai sus.)
_______________________________________________________
Ãn AceeaÈi Zi cu ConjuncÈia
Unii pÄzitori ai Sabatului lunar considerÄ cÄ Ziua Lunii Noi este chiar ziua în care are loc conjuncÅ£ia, Åi nu prima zi de dupÄ conjuncÈie. Problema acestei metode este faptul cÄ noua lunÄ Ã®ncepe înainte ca luna veche sÄ se termine. Luna nu începe sÄ lumineze cu adevÄrat pânÄ când nu are loc conjuncÅ£ia lunii cu soarele, dupÄ care luna devine iar luminatÄ Ã®ncepând o nouÄ revoluÈie. Motivul pentru care se considerÄ cÄ Ziua Lunii Noi este prima zi de dupÄ conjuncÈie, Åi nu data efectivÄ Ã®n care are loc conjuncÅ£ia, este aceia cÄ o zi nu poate fi în acelaÈi timp parte a lunii vechi Èi parte a lunii noi. Prin urmare, mai întâi are loc conjuncÅ£ia iar zori zilei ce urmeazÄ acesteia marcheazÄ Ã®nceputul noii luni.
Ziua De DupÄ ConjuncÅ£ie â Doar DacÄ Ãn SearÄ Acestei Zile Se Poate Observa Primul Crescent Vizibil
Unii pÄzitori ai Sabatului lunar considerÄ cÄ
Ziua Lunii Noi este ziua de dupÄ Conjunctie, doar dacÄ prima semilunÄ vizibilÄ
se poate observa în acea searÄ. Acest lucru, spun ei, se datoreazÄ faptului cÄ
prima semiluna vizibilÄ este semnul începerii sÄptÄmânii de lucru. AceastÄ
metodÄ presupune cÄ a doua zi dupÄ ultimul Sabat (cel de pe 29) sÄ fie
întotdeauna respectatÄ ca Ziua Lunii Noi. DacÄ prima semiluna vizibilÄ este
observatÄ Ã®n acea searÄ, atunci acea zi a fost Ziua Lunii Noi. DacÄ prima
semiluna vizibilÄ nu este observatÄ, atunci acea zi a fost a 30-a, iar
urmÄtoarea zi va fi Ziua Lunii Noi. AceastÄ metodÄ ridicÄ douÄ probleme peste
care nu se poate trece:
1. Folosind
aceastÄ metodÄ, este imposibil sÄ se uneascÄ Ã®n mod constant lumea în începerea
sÄrbÄtorilor în aceeaÈi perioadÄ de 24 de ore. Doar când se considerÄ cÄ Ziua
Lunii Noi este ziua de dupÄ conjuncÅ£ie pot
toÅ£i oamenii de pe PÄmânt sÄ fie uniÈi în observarea lunilor noi, a sabatelor
Åi a sÄrbÄtorilor anuale.
2. Cei care aderÄ la aceastÄ metodÄ nu pot Èti
sigur când este Ziua Lunii Noi pana când aceasta nu este aproape de finele ei,
deoarece aceastÄ metodÄ presupune cÄ trebuie sÄ aÈtepte sÄ vadÄ dacÄ dupÄ
apusul soarelui, semiluna va fi vizibilÄ Ã®n acea searÄ. Acest lucru este în mod
clar o problemÄ, mai ales atunci când se analizeazÄ SÄrbÄtoarea TrâmbiÈelor
(care coincide cu Ziua Lunii Noi în a
Èaptea lunÄ), precum Èi importanÈa extraordinarÄ de a oferi sacrificii
prescrise tocmai în Ziua Lunii Noi, la începutul fiecÄrei luni (Numeri 28 :
11-15). PreoÈii Ètiau cu siguranÈÄ când sosea Ziua Lunii Noi. Ei nu trebuiau sÄ
aÈtepte pânÄ când ziua era pe sfârÅite pentru a afla dacÄ au oferit sacrificii
în ziua corectÄ. Un semn care este retroactiv nu poate fi cu adevÄrat un semn.
Ziua De DupÄ Ultimul PÄtrar Nu Mai Poate Fi VazutÄ
Unii au sugerat cÄ Ziua Lunii Noi urmeazÄ zilei în care, înainte de rÄsÄritul soarelui, semiluna în scÄdere nu mai poate fi vÄzutÄ. Acest lucru se datoreazÄ faptului cÄ se presupune cÄ dispariÈia lunii indicÄ faptul cÄ conjuncÅ£ia va avea loc pe parcursul acelei zile, fÄcând din ziua urmÄtoare Ziua Lunii Noi.
Metoda propusÄ: „Prin mÄsurarea Lunii în descreÅtere; în fiecare dimineaÈÄ o semilunÄ din ce în ce mai micÄ este vÄzutÄ mai aproape Èi mai aproape de orizontul estic. Ziua conjuncÅ£iei este ziua în care înainte de rÄsÄritul soarelui luna nu mai poate fi vÄzutÄ. Ziua urmÄtoare este Ziua Lunii Noi, aÈa cum ar fi prima zi de dupÄ conjuncÅ£ie. DacÄ semiluna în scÄdere poate fi vÄzutÄ Ã®n dimineaÈa ultimului Sabat (ziua a 29-a a lunii lunare), atunci acesta va fi o lunÄ de 30 de zile . DacÄ semiluna în scÄdere nu poate fi vÄzutÄ Ã®n dimineaÈa ultimului Sabat, aceasta va fi o lunÄ de 29 de zile. „
DeÈi aceastÄ metodÄ are ca scop identificarea corectÄ a Zilei Lunii Noi (adicÄ zorii de dupÄ conjuncÈie), nu este fiabilÄ Èi nu poate fi folositÄ pentru a identifica in mod constant Åi corect ziua conjuncÅ£iei. Prin urmare, aceastÄ metodÄ nu poate fi folositÄ pentru a determina Ziua Lunii Noi.
De exemplu: Ãn New Delhi, India, în dimineaÈa zilei din 13 noiembrie, 2012, semiluna în scÄdere a putut fi încÄ vÄzutÄ pe cer spre est. (13 noiembrie a fost ultimul Sabat al lunatie, în ziua a 29-a a lunii lunare.)
New Delhi, India – 13 noiembrie 2012, chiar înainte de rÄsÄritul soarelui
Cu ajutorul metodei în discuÈie, s-ar fi
presupus cÄ 14 noiembrie ar fi fost a
30-a zi a lunii, Èi cÄ 15 noiembrie ar fi fost Ziua Lunii Noi. Cu toate
acestea, pentru cÄ conjuncÈia a avut loc în 14 noiembrie chiar înainte de
rÄsÄritul soarelui, 14 noiembrie a fost de fapt Ziua Lunii Noi.1
Folosind metoda propusÄ aici, Ziua Lunii Noi
ar fi fost declaratÄ cu o zi întârziere. Ãn timp ce scopul este bun,
metoda este greÅitÄ.
Unii pÄzitori ai Sabatului lunar considerÄ cÄ
Ziua Lunii Noi urmeazÄ zilei în care semiluna nu mai poate fi vÄzutÄ Ã®nainte de
rÄsÄritul soarelui – indiferent când are loc conjuncÈia. AceastÄ metodÄ,
totuÈi, împarte lumea în acelaÈi mod în care prima semiluna vizibilÄ o face.
Deoarece
reperarea ultimei semilunii vizibile este specificÄ unei persoane în funcÅ£ie de
locaÈie geograficÄ, lumea nu va fi unitÄ pe aceleaÈi 24 de ore de revoluÈie
solarÄ, în începerea Sabatelor Èi a Zilelor de SÄrbÄtoarea.
1 New Delhi, India: ConjuncÈia a avut loc în 14 noiembrie la 03:38; Zorii (zorii astronomici ) au avut loc în 14 noiembrie la 05:20.
Primul RÄsÄrit de DupÄ ConjuncÈie
Unii pÄzitori ai Sabatului lunar învaÅ£Ä cÄ Ziua Lunii Noi începe odatÄ cu primul apus de soare de dupÄ ConjuncÅ£ie. Acest lucru, desigur, nu poate fi astfel. Scriptura ne învaÈÄ Ã®n mod clar cÄ o zi începe în ZORI, nu la apusul soarelui. Practica tradiÈionalÄ de a observa toate zilele de la apusul soarelui pânÄ la apusul soarelui (de seara pânÄ seara) este un obicei babilonian, care a fost adoptat de cÄtre evrei dupÄ primul secol creÅtin.
O zi biblicÄ Ã®ncepe în zori Èi se terminÄ Ã®n amurg1:
___________________________________________________________
1 Este foarte uÈor sÄ lÄsÄm ca presupunerile noastre sÄ ne modeleze modul în care interpretÄm Scriptura. AceastÄ greÅealÄ este fÄcutÄ de mulÅ£i lucrÄtori Åi multe persoane sincere care susÈin cÄ ziua începe la apus Åi se sfârÅeÅte la apus. Noi îi îndemnÄm cu umilinÈÄ pe toÈi cei care se agaÈÄ de doctrina greÈitÄ conform cÄreia o zi începe la apusul soarelui, sÄ punÄ toate ideile preconcepute la uÈa investigaÅ£iei, Èi sÄ studieze onest Èi cu rugÄciune toate pasajele referitoare la acest important subiect. „CÄci dÄ Ã®nvÄÈÄturÄ peste învÄÈÄturÄ, învÄÈÄturÄ peste învÄÈÄturÄ, rând pe rând, rând pe rând, puÅ£in aici, puÅ£in acolo.” (Isaia 28:10)
- DacÄ se utilizeazÄ metoda primei semiluni
vizibile, este imposibil ca întreaga lumea sÄ Ã®nceapÄ Ã®n mod constant
sÄrbÄtorile în timpul aceleiaÈi perioade de 24 de ore. - Nu este în concordanÈÄ cu principiile care
guverneazÄ parametrii biblici ai unei zile. - Chodesh, cuvântul ebraic pentru „LunÄ NouÄ” este folosit în
ScripturÄ de mai mult de 270 de ori, dar nici mÄcar o datÄ nu este folosit pentru a
indica ceva ce trebuie vÄzut (adicÄ luna vizibilÄ, semiluna, …). Cuvântul
ebraic pentru „semilunÄ,” ÅaharÅnîm, este folosit în mod exclusiv în
legÄturÄ cu idolatria. - Nu este în armonie cu Psalmul 81: 3
- Nu este în armonie cu Geneza 1
- Nu este în armonie cu mÄrturia Naturii (CreaÈiei)
- Nu este în armonie cu scrierile lui Philo,
un contemporan al Mântuitorului nostru (20 Ã.H.-50 d.Hr - InformaÈii suplimentare de luat în considerare
LegÄturi cu Babilonul
„Luna babilonianÄ Ã®ncepea cu prima semilunÄ
vizibilÄ, iar in secolul al 8-lea î.e.n. astronomii au raportat cÄ exista încÄ
aceastÄ practicÄ importantÄ pentru regii asirieni. . . . Denumirile lunilor la
babilonieni erau Nisanu, Ayaru, Simanu, Du’uzu, Abu, Ululu, Tashritu,
Arakhsamna, Kislimu, Tebetu, Shabatu, Adaru. Luna Adaru II a fost intercalatÄ
de Èase ori în ciclul de 19 ani, dar niciodatÄ Ã®n al 17-lea an al ciclului,
când era introdus Ululu II. Astfel, calendarul babilonian, pânÄ la sfârÈit a pÄstrat
un vestigiu al bipartiÈiei originale a anului în douÄ sezoane, la fel cum
lunile babilonienilor au rÄmas cu adevÄrat lunare Èi începeau în seara când Luna NouÄ devenea vizibilÄ la primul crescent. Ziua
începea la apusul soarelui „ (Http://www.webexhibits.org/calendars/calendar-ancient.html)
Trebuie recunoscut faptul cÄ un lucru devenit obicei în Babilon, nu înseamnÄ cÄ este greÈit.
Cu toate acestea, este cu siguranÈÄ demn de remarcat faptul cÄ obiceiul
babilonian socotea luna nouÄ imediat dupÄ prima semilunÄ vizibilÄ. Nu este
deloc puÈin probabil ca evreii, cândva dupÄ primul secol, sÄ fi adoptat aceastÄ
metodÄ Ã®n locul calculelor biblice, la fel cum au adoptat practica babilonianÄ,
nebiblicÄ de a începe ziua la apusul
soarelui, precum Èi preluarea numelor babiloniene ale lunilor.
Pasajele de mai jos condamnÄ Ã®n mod clar
cinstire semilunii, care era în mod evident un obicei printre naÈiunile pÄgâne.
Pentru a fi corect, acest lucru nu descalificÄ Ã®n mod automat metoda primei
semiluni vizibile de calculare a Zilei Lunii Noi, dar trebuie sÄ fie luat în considerare
atunci când sunt cântÄrite dovezile în mod onest.
Zebah Åi Å¢almuna au zis: âScoalÄ-te tu însuÅ£i Åi
ucide-ne! CÄci cum e omul aÅa e Åi puterea lui.â Åi Ghedeon s-a sculat Åi a
ucis* pe Zebah Åi Å¢almuna. A luat apoi luniÅoarele de la gâtul cÄmilelor lor.BÄrbaÅ£ii lui Israel au zis
lui Ghedeon: âDomneÅte peste noi, tu Åi fiul tÄu, Åi fiul fiului tÄu, cÄci
ne-ai izbÄvit din mâna lui Madian.âGhedeon le-a zis: âEu nu voi domni peste
voi, nici fiii mei nu vor domni peste voi, ci Domnul* va domni peste voi.â Ghedeon
le-a zis: âAm sÄ vÄ fac o rugÄminte: daÅ£i-mi fiecare verigile de nas pe care
le-aÅ£i luat ca pradÄ.â (VrÄjmaÅii aveau verigi de aur, cÄci* erau
ismaeliÅ£i.) Ei au zis: âÅ¢i le vom da cu plÄcere.â Åi au întins o manta, pe
care a aruncat fiecare verigile pe care le prÄdase. Greutatea verigilor de aur
pe care le-a cerut Ghedeon a fost de o mie Åapte sute de sicli de aur, afarÄ deluniÅoare, de cerceii de aur Åi de
hainele de purpurÄ pe care le purtau împÄraÅ£ii Madianului Åi afarÄ de
lÄnÅ£iÅoarele de la gâtul cÄmilelor lor. (Judecatori 8: 21-26)
![]() |
Cercei semilunari, 2500-2400 î. Hr.; Descoperite la ” SÄpÄturile arheologice de la Marea GroapÄ a MoarÅ£ilor,” Ur, Mesopotamia |
„Dovezile arheologice relevÄ utilizarea
comunÄ a ornamentelor în formÄ de disc sau de soare, semilunÄ inversatÄ ca un
simbol al zeiÈei Ishtar-Astarteea, purtate de femei sau de animale pentru a
creste fertilitatea lor (JudecÄtori. 8:21).” (New Bible Dictionary, Article „Amulets,” p.34)
Ãn ziua aceea, ×××× va scoate
verigile care le slujesc ca podoabÄ la picioare Åi soriÅorii, Åi luniÅoarele, cerceii, brÄÅ£Ärile Åi
maramele; legÄturile de pe cap, lÄnÅ£iÅoarele de la picioare Åi brâiele,
cutiile cu mirosuri Åi bÄierele descântate; inelele Åi verigile de la nas; hainele
de sÄrbÄtoare Åi cÄmÄÅile cele largi, mantiile Åi pungile; oglinzile Åi
cÄmÄÅile subÅ£iri, turbanele Åi maramele uÅoare. (Isaia 3: 18-23)
Cuvântul ebraic (H7720 – ÅaharÅnîm), tradus
aici ca „semilunÄ”, se gÄseÈte doar de trei ori în ScripturÄ Èi este
folosit numai în legÄturÄ cu idolatria pÄgânÄ (JudecÄtori 08:21 & 26; Isaia
3:18). Acest cuvânt nu este asociat cu „Luna NouÄ” Èi nici chiar cu
„luna”. Nici unul dintre autorii inspiraÈi ai Scripturii nu au
folosit cuvântul ÅaharÅnîm când au scris
despre sÄrbÄtorile hotÄrâte prin Lege sau despre lunile anului.
„Semiluna era o amuletÄ favoritÄ printre
multe popoare din Asia de Vest, Èi aceasta reprezenta pentru ei forÈa Èi
protecÈia lunii în creÅtere Èi nu a
lunii în scÄdere.” (Amulets and
Superstitions, E. A. Wallis Budge, p.213)
„Ãnainte ca Iacov sÄ meargÄ la Betel sÄ
se înfÄÈiÈeze înaintea lui Yahweh a cerut întregului sÄu popor sÄ Ã®i predea
” dumnezeii strÄini „Èi cerceii (adicÄ amuletele în formÄ de
semilunÄ), Èi el le-a ascuns sub stejarul care era în Sihem [ Genesa 35: 4]
„. (Idem, pag. 214)
Este demn de remarcat faptul cÄ Sin, unul
dintre principalii zei ai Babilonului, este reprezentat printr-o semilunÄ.
„Pe sigilii cilindrice, el [Sin] este
reprezentat ca un om bÄtrân cu o barbÄ care curge Èi simbolul semilunii….
Cultul zeului-lunÄ a fost rÄspândit în alte centre, astfel încât templele lui
se gÄsesc în toate oraÈe mari din Babilonia Èi Asiria.” (http://en.wikipedia.org/wiki/Sin_(mythology))
Ãnchinarea la zeul Sin a fost de asemenea,
rÄspânditÄ Ã®n Arabia zilelor lui Mohamed. Ãn consecinÈÄ, în ziua de azi, Islamul
venereazÄ semiluna. Multe religii cu rÄdÄcini
babiloniene venereazÄ semiluna (adicÄ romano-catolicismul, hinduismul,
budismul, etc.).
Practicile idolatre ale religiilor pÄgâne,
înrÄdÄcinate din Babilon, vin în opoziÈie totalÄ cu avertizÄrile date de
Yahuwah poporului SÄu.
LuaÈi seama, ca nu cumva ridicându-vÄ ochii
spre cer, Èi vÄzând soarele, luna Èi stelele, adicÄ toatÄ oÈtirea cerului, sÄ
vÄ simÈiÈi conduÈi sÄ vÄ Ã®nchinaÈi înaintea lor Èi sÄ le serviÈi, celor pe care
Yahuwah Eloahul tÄu, le-a dat tuturor popoarele de sub întreg cer ca moÈtenire.
(Vezi Deuteronom 04:19).
Aproximativ cu 600 de ani înainte de naÈterea
Mântuitorului nostru, Yahuwah i-a certat pe locuitorilor lui Iuda prin profetul
Ieremia pentru comportamentul lor idolatru, care includea facerea de prÄjituri în formÄ de
semilunÄ ca ofrandÄ pentru „regina cerului.” Din pÄcate, bÄrbaÈii lui
Iuda, nu au ascultat avertizarea lui Ieremia, crezând cÄ practicile lor
idolatre erau sursa prosperitÄÈii lor.
„Dar, de când am încetat sÄ ardem tÄmâie
împÄrÄtesei cerului, Èi sÄ Ã®i turnÄm jertfe de bÄuturÄ, ne-au lipsit toate
lucrurile, Èi au fost nimiciÈi de sabie Èi de foamete. Èi oare când ardeam
tÄmâie împÄrÄtesei cerului Èi îi turnam jertfe de bÄuturÄ, îi fÄceam turte pentru a ne închina ei, Èi îi turnam
jertfe de bÄuturÄ, era fÄrÄ bÄrbaÈii noÈtri?” (Ieremia 44: 18-19)
„Pentru închinarea adusÄ ei â decât, doar
o simplÄ reprezentare a imaginii ei. PrÄjiturile erau fÄcute în formÄ de
semilunÄ pentru a reprezenta luna. .” (Barnes
Commentary)
PrÄjiturile în formÄ semilunarÄ erau daruite lunii”. (Jamieson-Fausset-Brown
Commentary)
De-a lungul Scripturii, veneraÈia semilunii
este menÈionatÄ Ã®n mod exclusiv în legÄturÄ cu idolatria Èi adoptarea de cÄtre
Israel a practicilor pÄgâne.
Ziua de dupÄ LunÄ PlinÄ
Nu existÄ nici o singurÄ fÄrâmÄ de dovadÄ care
sÄ susÈinÄ cÄ Luna Plina este un indiciu
pentru Ziua Lunii Noi. Cei care învaÈÄ cÄ Luna PlinÄ este LunÄ NouÄ fac acest
lucru, bazându-se în principal pe patru ipoteze / interpretÄri. Vom face o
scurtÄ trecere în revistÄ a fiecÄreia dintre aceste ipoteze:
Potrivit celor care susÈin cÄ Ziua Lunii Noi
este determinatÄ de Luna PlinÄ …
(1) Prima IpotezÄ: ” Ãn ziua rÄstignirii
lui Yahushua (în ziua a 14-a a lunii lunare), la prânz, a avut loc o eclipsa
totalÄ de soare (Èi a durat trei ore â Matei 27: 45). O eclipsÄ solarÄ poate
avea loc doar în timpul conjuncÈiei; de aceea, luna trebuie sÄ fi început cu
luna plinÄ. „
Problema / Presupunerea: DeÈi este adevÄrat cÄ
o eclipsa de soare poate avea loc numai atunci când luna este în conjuncÈie (chiar
între pÄmânt Èi soare), o problemÄ foarte clarÄ cu aceastÄ afirmaÈie se gÄseÈte
în faptul cÄ Ã®n primÄvara anului 31 D Hr., în Ierusalim, nu a existat nicio
eclipsÄ totalÄ de soare. 1 (http://eclipse.gsfc.nasa.gov/phase/phases0001.html)2
de fapt, de-a lungul primului secol în Ierusalim, nu a avut loc nicio eclipsÄ de
soare nici parÅ£ialÄ nici totalÄ. O altÄ
loviturÄ zdrobitoare pentru aceastÄ presupunere este faptul cÄ eclipsele, în
general, dureazÄ doar aproximativ 7-8 minute, nu 3 ore. „Cea mai lungÄ
eclipsÄ totalÄ de soare în timpul perioadei de 8000 de ani de la 3000 î.Hr. pânÄ
la 5000 d. Hr va avea loc la data de 16 iulie 2186, atunci când va dura în
total 7 min Åi 29 s.” http://en.wikipedia.org/wiki/Solar_eclipse)
Ãntunericul care a cÄzut peste pÄmânt la
Crucificare a fost un miracol, Èi nu poate fi explicat printr-un fenomen
natural. A susÅ£ine cÄ, la momentul crucificÄrii lui Yahushua, a existat o
eclipsÄ totalÄ de soare, cu o duratÄ de trei ore, este scandalos Èi nu poate fi
dovedit prin niciun argument.
1 ProfeÈia celor 70 de sÄptÄmâni (Daniel 9) identificÄ
cu certitudine anul RÄstignirea lui Yahushua.
2 Pentru a fi mai specific, metoda propusÄ
pentru socotirea Anului Nou ce va fi examinatÄ la punctul # 2 (de mai jos),
cere ca în Ierusalim, în anul 31 D. Hr., la data de 10 aprilie, la prânz, sÄ fi
avut loc o eclipsÄ totalÄ de soare. Nu a existat însÄ nici un astfel de
eveniment. AceastÄ afirmaÈie nu poate fi susÅ£inutÄ prin nici un fel de dovadÄ.
(2) A
doua IpotezÄ: „Un studiu atent al cuvântului grecesc tradus ca”
întunecat” din relatarea lui Luca despre RÄstignire relevÄ cÄ soarele a
fost eclipsat de lunÄ, ceea ce se poate întâmpla doar la conjuncÅ£ie.”
„Èi soarele s-a întunecat, Èi perdeaua
templului s-a rupt în douÄ.” (Luca 23:45, KJV)
Unii, care susÈin aceastÄ teorie cu Luna PlinÄ,
au presupus cÄ etimologia cuvântului modern
„eclipsÄ” provine din cuvântul grecesc ekleipÅ, care este tradus în
acest pasaj cu „întunecat” [G1587 Strong]. Ei spun cÄ acest lucru
dovedeÈte cÄ la rÄstignire a avut loc o eclipsa de soare care a produs
acel întuneric. AÈa cum s-a discutat în
punctul anterior (# 1), aceasta este absolut
imposibil. Ãntunericul care a cuprins Èara la crucificare a fost o
manifestare supranaturalÄ, o mÄrturie a lui Yahuwah. Cu toate acestea, sÄ
examinÄm problemele pe care le ridicÄ aceastÄ afirmaÈie.
Problema / Presupunerea: Cuvântul tradus în acest pasaj ca
„întunecat” este [G4654 Strong] skotizÅ, nu ekleipÅ [G1587
Strong].
„Èi [G2532] sau [G3588] soarele [G2246] a fost întunecat [G4654] Èi [G2532] sau [G3588] perdeaua
[G2665] [G3588] templului [G3485] a fost
sfâÅiatÄ [G4977] pe mijloc. [ G3319] „(Luca 23:45, KJV)SkotizŠînseamnÄ
pur Èi simplu „, a acoperi cu întuneric, a întuneca, sÄ fie acoperit cu
întuneric…” Se poate referi la întuneric în mod metaforic(de exemplu,
Efeseni 4:18.) sau literal (de exemplu,
corpurile cereÈti; Apoc. 8:12). Ãn timp ce ekleipÅ, este c rÄdÄcina cuvântului pentru termenul modern „eclipsÄ” Èi
se poate referi la o eclipsÄ de soare, în general înseamnÄ „a pierde, a
ieÈi afarÄ, a omitere, a trece ” Nimic despre acest cuvânt nu este
specific soarelui sau corpurilor cereÈti.
EkleipÅ se gÄseÈte doar în trei pasaje din
ScripturÄ, însÄ Ã®n niciunul dintre acestea nu sunt specificate miÈcÄrile Lunii
în raport cu soarele:
„Èi eu vÄ spun: FaceÈi-vÄ prieteni din
mamona nedreptÄÈii, pentru ca, atunci
când eÈuaÈi [G1587 – ekleipÅ], ei sÄ vÄ primeascÄ Ã®n locuinÈe veÈnice.”
(Luca 16: 9, Biblia FidelÄ)
„Dar eu m-am rugat pentru tine, ca nu
cumva credinÈa ta sÄ Ã®nceteze[G1587 – ekleipÅ]: Èi când te vei întoarce,
întÄreÈte pe fraÈii tÄi.” (Luca 22:32, Biblia FidelÄ)
„Èi ca pe un veÈmânt le vei face sul Èi
vor fi schimbate; dar tu eÈti acelaÈi Èi anii tÄi nu vor eÈua [G1587 – ekleipÅ]
[G1587 – ekleipÅ].” (Evrei 01:12, Biblia FidelÄ)
Chiar Èi în lumina înÈelesului comun pe care
îl are acest (ekleipÅ), se neagÄ Ã®n mod irefutabil aceastÄ presupunere, întrucât
trebuie sÄ reamintim cÄ acest cuvânt, în
ciuda a ceea ce pretind unii, nu se gÄseÈte în textul original al versetului despre care
se presupune cÄ ar sprijinii ideea de a socoti Luna PlinÄ ca fiind prima zi a
lunii lunare.
(3) A treia IpotezÄ: „Femeia din
Apocalipsa 12, îmbrÄcatÄ Ã®n soare, cu luna sub picioarele ei, Èi stelele deasupra
capului ei este un semn al Zilei Anului Nou. Ãn fiecare an, într-o zi de
primÄvarÄ, constelaÈia Fecioarei este vÄzutÄ crescând în est, cu luna plinÄ sub
picioare. Ea este, de asemenea, „îmbrÄcatÄ Ã®n soare”, în sensul cÄ, atunci
când acest fenomen are loc, afarÄ nu este complet întuneric. Ea are 12 stele pe
cap, ceea ce înseamnÄ cÄ ea este Èefa anului. Prin urmare, luna plinÄ sub
picioarele Fecioarei este semnul Zilei Lunii Noi, Èi a începutului anului.
„
„Èi s-a arÄtat o mare minune în cer; o
femeie îmbrÄcatÄ cu soarele, Èi luna sub picioarele ei, Èi pe capul ei o
coroanÄ cu douÄsprezece stele.” (Apocalipsa 12: 1 Biblia FidelÄ)
Problema / Presupunerea: NicÄieri în acest text nu se specificÄ cÄ
acest fenomen este semnul Zilei Lunii Noi sau a începutului anului. Acest text
nu spune nici faptul cÄ femeia stÄ pe o „lunÄ plinÄ”. DacÄ vom evalua
onest fiecare detaliu al descrierii femeii, atunci trebuie sÄ recunoaÈtem cÄ,
în plus faÈÄ de faptul cÄ stÄ pe lunÄ, ea este îmbrÄcatÄ cu soarele. Ãn loc sÄ
interpretÄm vag „, îmbrÄcat în soare” ca însemnând cÄ atunci când se
produce acest fenomen nu este încÄ Ã®ntuneric complet, ar trebui poate sÄ cÄutÄm
un moment în care constelaÈia Virgo ( „fecioara”) este literalmente
învÄluitÄ Ã®n soare (când soarele strÄluceÈte chiar în mijlocul constelaÈiei), Èi
are luna sub picioarele ei. ExistÄ un astfel de fenomen? Da, se întâmplÄ de
multe ori (dar nu întotdeauna), în fiecare toamnÄ Èi coincide cu începutul
Lunii a Åaptea.
Virgo (Fecioara): Acest fenomen se întâmplÄ Ã®n fiecare toamnÄ Ã®ntr-o singurÄ lunaÈie. Cu toate acestea, nimic din text nu indicÄ faptul cÄ acest lucru are de a face cu Ziua Lunii Noi sau cu Anul Nou. Aceia care apÄrÄ ipoteza, considerÄ Luna PinÄ ca fiind prima zi a lunii, bazându-se pe îndeplinirea parÈialÄ a acestei descrieri (din Apocalipsa 12: 1), în primÄvara anului, construiesc exclusiv pe presupuneri nefondate.
Ãn timp ce Apocalipsa 12: 1 este o confirmare
divinÄ cÄ de-a lungul istoriei, adevÄrata ekklesia, s-a bazat pe Soare, LunÄ Èi stelele pentru
determinarea zilelor de Sabat Èi a zilelor sfinte, nicÄieri în text nu este sugerat cÄ descrierea femeii are de face cu Ziua
Lunii Noi sau cu începutul anului.1 Cei care încearcÄ sÄ foloseascÄ
Apocalipsa 12 ca o dovadÄ pentru luarea în considerare a Lunii Pline, deÈi ei
s-ar putea sÄ aibÄ intenÈii bune, adÄugÄ textului înÈelegerea lor, Èi îÈi
bazeazÄ interpretarea exclusiv pe speculaÈii.
1 O altÄ problemÄ cu presupunerea cÄ Luna
PlinÄ de sub picioarele lui Virgos este semnul pentru începutul anului este poziÈia diferitÄ a soarelui
în raport cu stelele de la un echinocÈiu la altul. Ãntrucât echinocÈiile, faÈÄ
de stele- care sunt fixe, se mutÄ spre vest de-a lungul eclipticii, calendarul
acestui fenomen (luna plinÄ de sub picioarele Fecioarei) este uÈor instabil.
AstÄzi, acest fenomen are loc, în general, la sfârÈitul lunii aprilie sau
începutul lunii mai. Cu toate acestea, în urmÄ cu doar 2.000 de ani, acelaÈi
eveniment avea loc cu câteva sÄptÄmâni mai devreme, la sfârÈitul lunii martie
sau începutul lunii aprilie. Ãn viitor, folosind rata actualÄ de schimbare la 2000
ani, acest fenomen nu se va întâmpla mai devreme de sfârÈitul lunii mai sau
începutul lunii iunie.
(4)
Ipoteza: „Psalmul 81: 3 spune cÄ trompeta urma sÄ
fie sunatÄ la Luna Plina, deoarece este Luna Noua.”
„Sufla trâmbiÈa în luna nouÄ, în timpul
hotÄrât [H3677], în zilele noastre de sÄrbÄtoare
solemnÄ [H2282].” (Psalmul 81: 3, KJV)
H3677 (keh’-SEH) â Aparent provine de la
H3680; în plinÄtate completÄ sau lunÄ
plinÄ, adicÄ, festivalul sÄu: – (timp) hotÄrât. (Strong greacÄ & EbraicÄ
dicÈionar) 1
H2282 (khag) -Acest cuvânt se referÄ Ã®n
special la o „sÄrbÄtoare observatÄ prin pelerinaj.” (Noul DicÈionarul
Strong Extins de cuvinte biblice)
Problema
/ Ipoteza: Ziua
Lunii Noi nu se numeÈte nicÄieri khag în ScripturÄ. Unii dintre cei care
susÈin aceastÄ metodÄ ar argumenta cÄ acest lucru nu este adevÄrat, arÄtând
spre Osea 2:11 Èi Ezechiel 45:17, dar „lunile noi” în aceste texte
sunt menÈionate în afarÄ de Sabatele Èi khag
(uri). Chiar dacÄ New Moon Zilele au fost denumite khag (e), existÄ un al
doilea obstacol, în acest pasaj, care nu pot fi rezolvate de cÄtre cei care
învaÈÄ cÄ Psalms 81: 3 dovedeÈte cÄ trompeta urma sÄ fie sunatÄ la Luna PlinÄ, deoarece era LunÄ NouÄ: Ãn
context, Psalmul 81 vorbeÈte despre exodul lui Israel din Egipt. Interpretarea
cea mai rezonabilÄ din versetul 3 este cÄ acesta se referÄ la luna plinÄ care
coincide cu PaÈtele Èi SÄrbÄtoarea Azimelor. (Israel a fost scos afarÄ din
Egipt, noaptea (Deut.16: 1) în prima zi a Azimelor (Num.33:. 3) – pe 15)
O dovadÄ puternicÄ Ã®mpotriva Lunii Pline ca
fiind semnul pentru Ziua Lunii Noi este de remarcat atunci când se studiazÄ calendarul sÄrbÄtorilor. DouÄ
sÄrbÄtori importante de pelerinaj avea loc în data de 15 a lunii. Ele sunt
SÄrbÄtoarea Azimilor Èi SÄrbÄtoarea Corturilor. Ãn providenÈa Sa divinÄ,
Yahuwah a rânduit ca momentul acestor douÄ sÄrbÄtori coincide cu Luna PlinÄ,
pentru a uÈura sarcinile de cÄlÄtorie ale poporului SÄu. TatÄl nostru iubitor
este un Eloah de detalii, Èi nimic nu scapÄ atenÈiei Sale. Când El cere un
pelerinaj, El orchestreazÄ momentul când este cel mai convenabil pentru popor.2
Lucrul aceasta îl vedem, de asemenea, în faptul cÄ nu existÄ pelerinaje
necesare în timpul iernii. Astfel, dacÄ El a avut grijÄ sÄ se evite pelerinajul
din timpul iernii, El ar avea aceiaÅi grijÄ , de asemenea, cu dragoste,
sÄ evite fixarea unei sÄrbÄtori de
pelerinaj atunci când luna este aproape
complet întunecatÄ.
1 Unii au
sugerat cÄ keh’seh, bazatÄ pe rÄdÄcina
cuvântului (H3680, kâsâh), ar trebui sÄ fie tradus ca „luna ascunsÄ”,
spre deosebire de „lunÄ plinÄ”, ââceea ce înseamnÄ cÄ ar trebui sÄ
sune trompeta atunci când luna este
întunecatÄ(la conjuncÅ£ie) pentru a semnala Ziua Lunii Noi. Chiar Èi aceastÄ
interpretare este în armonie cu metoda
de calculare a zorilor de dupÄ
conjuncÈia.
2 Folosind în
calculare Lunii Pline, al doilea Sabat al fiecÄrei luni, inclusiv Sabatele Mari
ale SÄrbÄtorii Azimilor Èi ale
SÄrbÄtoarii Corturilor, vor avea loc în întuneric total.
Luna
NouÄ: Chodesh (H2320)
Cuvântul ebraic care este tradus în ScripturÄ
ca „lunÄ nouÄ” este Chodesh [H2320]. RÄdÄcina lui chodesh
este chadash [H2318], ceea ce înseamnÄ „sÄ fie noi, sÄ reînnoiascÄ,
reparaÈii.”
Un aspect
foarte clar este prezentat atunci când Luna PlinÄ este consideratÄ a fi
Ziua Lunii Noi, încÄ din urmÄtoarea,
primÄ-zi, luna se micÅoreazÄ ( îÅi pierde din luminÄ), Åi nu se reînnoieÅte. Imediat dupÄ ce luna devine
plinÄ, ea începe sÄ scadÄ Ã®n
luminozitate. Acest lucru înseamnÄ cÄ din seara când este declaratÄ Luna
NouÄ Èi pânÄ a doua zi, când se recunoscunoaÅte ca fiind „Ziua Lunii
Noi,” luna, deja, Åi-a pierdut din
luminÄ, Èi va continua sÄ piardÄ din
luminÄ pânÄ la mijlocul lunii, dupÄ care va începe din nou, sÄ se reconstruiascÄ.Calcularea Lunii Pline sfideazÄ
orice logicÄ Èi nu reprezintÄ adevÄrata semnificaÈia cuvântului – chodesh / chadash.
DiferenÈierea
Zilelor dupÄ aspectul Lunii
Un alt lucru demn de remarcat aici, este cÄ
vor exista una sau douÄ zile întunecate în mijlocul lunii calendaristice,
atunci când se utilizeazÄ socoteala Lunii Pline, pÄtrarele lunii nu vor mai anunÈa în mod regulat Sabatele.
Atunci când se socoteÈte Ziua Lunii Noi prin metoda Lunii Pline, 1
fazele ulterioare ale lunii devin inconsistente Èi imprevizibile, jefuind luna
de rolul sÄu divin ca far, Èi face identificarea fiabilÄ a zilelor, dupÄ
forma Lunii, foarte dificilÄ, dacÄ nu imposibilÄ.
1 Este demn de
remarcat faptul cÄ Ã®n fiecare lunÄ calendaristicÄ, luna plinÄ poate apÄrea mai
multe zile. Acest lucru ar face pÄzirea acesteia foarte dificilÄ pentru
observatorii ei.
Ãn timp ce existÄ alte pasaje secundare citate de cei
care pledeazÄ pentru luarea în considerare a Lunii Pline, acestea nu meritÄ
analizate întrucât toate (fÄrÄ excepÈie) nu sunt altceva decât eforturile celor
ce susÈin aceastÄ teorie, de a forÈa textul, un efort înÈelÄtor de a face
Scriptura sÄ fie de acord cu ideile lor. Nu existÄ nici mÄcar o singurÄ urmÄ de
dovadÄ care sÄ susÅ£inÄ calcularea lunii calendaristice prin metoda Lunii Pline.
Un lucru este sigur; metoda folositÄ Ã®n timpul lui Yahushua, pentru a socoti Ziua Lunii Noi era cea corectÄ. Nu existÄ nici un indiciu în Noul Testament cÄ a existat vreodatÄ o disputÄ cu privire la momentul în care au loc Sabatele sau Zilele de SÄrbÄtoare. Ãn mod evident, metoda folositÄ era corectÄ, astfel încât a fost aprobatÄ de Yahushua.
MulÈi pÄzitori sinceri ai Sabatului lunar citeaza de multe ori tradiÈia oralÄ evreiascÄ (adicÄ Talmudul Babilonian), ca dovadÄ cÄ Ã®n zilele lui Yahushua era folositÄ prima semiluna vizibilÄ ca timp de calculare a Zilei Lunii Noi. Dar, este, oare, Talmudul de încredere? Putem noi, sÄ avem binecuvântarea cerului, în a înlÄtura toate dovezile contrare în favoarea construirii în principal pe tradiÈiile orale ale celor care îÈi trag rÄdÄcinile din Fariseism?
Talmudul constÄ Ã®n principal din douÄ pÄrÈi: (1) Mishna: prima mare publicare
a tradiÈiilor orale evreieÈti, 220 d. Hr; (2) Gemara: analiza rabinicÄ Èi
comentarii asupra MiÈnei, c. 500 d. Hr. Ãn MiÈna, gÄsim multe reguli,
regulamente Èi referinÈele referitoare la rolul instanÈei rabinice în
examinarea martorilor pentru a stabili dacÄ luna nouÄ a fost vÄzutÄ. De
exemplu:
„UrmÄtoarele
sunt considerate incompetent de a fi martori:. JucÄtori cu zaruri, cÄmÄtari,
crescÄtori de porumbei, cei care nu pÄzesc anului sabatic, Èi sclavii. Aceasta
este regula: Toate probele care nu pot fi primite de la o femeie sau de la
oricare dintre cei de mai sus…. de fiecare datÄ când (martori) sunt într-o
cÄlÄtorie ce dureazÄ o zi Èi o noapte, pot sÄ Ã®ncalce Sabatul sÄ cÄlÄtorind pentru
a îÈi da mÄrturia despre apariÈia lunii.
” (Babylonian Talmud, Section Moed, Rosh Hashana, Chapter I, http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Talmud/rh1.html)
NotÄ:
De fapt, citatul de mai sus nu are nici un sens în contextul calendarului biblic
Luni-solar. Cea mai recentÄ semilunÄ ce ar putea fi vÄzutÄ ar fi dupÄ apusul
ultimului Sabat (29). Astfel nu are niciun sens ca cineva sÄ se deplaseze în
Sabat pentru a depune mÄrturie cÄ au zÄrit luna înainte ca toÈi sÄ o poatÄ
vedea. Talmudul, însÄ, nu susÈine calendarul biblic; el promoveazÄ mai degrabÄ,
principiile babiloniene (de exemplu, ziua de la un apus la altul) Èi calendarul
pÄgân (de exemplu, sâmbÄta drept Sabatul).
„Exista în Ierusalim o curte mare, numitÄ Beth Ya’azeq, unde se întÄlneau toÈi
martorii, Èi erau examinaÈi de cÄtre Beth-Din. Petreceri mari erau date (
pentru martori) cu scopul de a-i
face sÄ participe în mod frecvent… Cum
erau examinate mÄrturiile? Prima pereche era examinatÄ mai întâi. Batrânul era
introdus primul, Èi i s-a zis: Spune-ne, sub ce formÄ ai vÄzut luna, era în faÈa sau în
spatele soarelui, acesta a fost spre nord sau sud (a soarelui)? Care a fost
cota sa la orizont? Spre ce parte era înclinaÈia sa? Care a fost lÄÈimea
discului sÄu? DacÄ el rÄspundea: în faÈa soarelui, dovezile lui era fÄrÄ
valoare. DupÄ aceasta, ei introduceau pe
cel tînÄr (martor) Èi îl examinau; în cazul în care mÄrturia lor era gÄsitÄ Ã®n de acord, aceasta era acceptatÄ ca valabilÄ;
perechile rÄmase (de martori) erau
înterogate, nu pentru cÄ mÄrturia lor era necesarÄ, ci numai pentru
a preveni îndepÄrtarea lor, dezamÄgirea lor. .. „(Talmudul babilonian, secÈiunea Moed, RoÈ
HaÈana, Capitolul II, http: //www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Talmud/rh2.html)
„R. Gamaliel avea un tabel, pe un perete al camerei sale de sus, cu
ilustraÈii ale diferitelor faze ale lunii, pe care obijnuia sÄ le arate
oamenilor de rând, spunând:” Ai vÄzut luna având forma aceasta sau aceasta?
‘ „(Ibid.)
Talmudul, susÈine multe
doctrine nebiblice. De exemplu:
Patru începuturi ale anului
– „Sunt patru zile de Anul Nou, Èi anume: Prima zi din luna Nissan este
Anul Nou pentru (încoronarea) Regilor Èi pentru rotaÈia regulatÄ a sÄrbÄtorilor;
prima zi din luna Elul este Anul Nou pentru
strÄngerea zeciuieli vitelor, dar care,
în conformitate cu R. Eliezer Èi R. Simeon, este în prima zi din luna Tishri. Prima zi a lunii Tishri este ziua de Anul nou, civil, pentru
anii de rând, Åi pentru anii sabatici Èi jubileele; precum Èi pentru
plantarea pomilor Èi a plante aromate. Prima zi a lunii Shebhat este Anul nou pentru
copaci, în conformitate cu Ècoala lui Èamai; dar Ècoala lui Hillel spune cÄ
este în a cincisprezecea zi a aceleiaÈi luni „. [NotÄ:. Denumirile
babiloniene ale lunilor]
(http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Talmud/rh1.html)
SâmbÄta ca Sabat (socotit de la apus la apus)
– „Rabinii învÄÈau: Nu trebuie sÄ trimitÄ o scrisoare printr-un pÄgân
Vinerea decât dacÄ a dat o anumitÄ sumÄ pentru livrare. Ãn cazul în care nu a fost plÄtitÄ o astfel sumÄ, Beth Shamai spune cÄ trebuie
sÄ nu fie livratÄ, cu excepÈia cazului în mesagerul are timp pentru a ajunge la
casa în care urmeazÄ sÄ fie livrat (înainte de apusul soarelui), Beth Hillel,
cu toate acestea, susÈine: El poate face acest lucru în cazul în care mesagerul
are timp pentru a ajunge la casa cea mai apropiatÄ de zidul cetÄÅ£ii în care
scrisoarea urmeazÄ sÄ fie livratÄ. ” (Talmudul
babilonian, secÈiunea Moed, Èabat, capitolul II, http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Talmud/shabbat1.html)
CredincioÅ£ii lui Yahuwah din timpul lucrÄrii
pÄmânteÅti a lui Yahushua au observat, ei, SâmbÄta ca Sabat(de Vineri seara
pânÄ SâmbÄtÄ la apus)? Nu, absolut nu.
Calendarul Yahuwah este Luni-solar,iar Scriptura descoperÄ acest lucru în mod
clar Èi cÄ o zi biblicÄ Ã®ncepe în zori,
nu la apus. Nebiblicul Sabat de SâmbÄtÄ a fost adoptat în mod clar de autorii
Talmudului dupÄ primul secol, 1
deoarece era o practicÄ babilonianÄ sÄ Ã®ncepi ziua la asfinÅ£it. Acest lucru nu poate fi supra-accentuat. Åtim, cu certitudine, cÄ aceste practici
nebiblice au fost adoptate dupÄ
perioada pÄmânteascÄ a lui Yahushua, totuÈi, iatÄ-le acolo, alÄturi de mÄrturia
aceloraÈi autori cÄ Luna Noua era socotitÄ de prima semilunÄ vizibilÄ. Aceasta
nu înseamnÄ cÄ este rezonabil Åi responsabil sÄ acceptÄm sugestia de a
îmbrÄÅ£iÅa metoda primului creÅcent vizibil (Åi istoria presupusÄ) expusÄ de
autorii Talmudului, atunci când avem
depline informaÅ£ii cÄ acelaÈi grup de indivizi au promovat doctrine în antitezÄ cu asamblul învÄÅ£aturilor
Scripturii. Ãn mod clar, Talmudul nu reflectÄ fidel iconomiei evreiascÄ din
timpul lucrÄrii pÄmânteÈti a Yahushua.
Talmudul Babilonian, în opinia rabinilor care l-au scris, meritÄ o ascultare mai mare decât Biblia! … „Este scris [ Eclesiastul xii 12]: Aceasta înseamnÄ:” Fiul meu, fii atent la respectarea poruncilor rabinice (chiar mai mult decât cele biblice), cÄci în timp ce poruncile biblice sunt în cea mai mare parte pozitive Èi negative… dacÄ ai cÄlcat poruncile rabinilor, poÈi avea parte de pedeapsa capitalÄ. ” (Talmudul Babilonian, secÈiunea Moed, Erubin 21b, capitolul II, http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Talmud/eruvin2.html) |
De asemenea, în Talmud este inclusÄ o listÄ incredibil de mare a
lucrurilor care, potrivit rabinilor, sunt sau nu sunt permise a fi fÄcute în
ziua de Sabat. Acestea vizeazÄ aproape fiecare act imaginabil, care este permis
sau care este interzis în ziua Sabatului.
– Talmudul este, în esenÈÄ, o compilare a pretenÅ£iilor exagerate Èi a
tradiÈiilor stabilite de farisei. Cât de multÄ credibilitate putem oferii unei
cÄrÈi care nu se bazeazÄ pe nimic altceva mai mult decât pe tradiÈiile orale
ale celor care au respins pe Mielul lui Yahuwah Èi s-au indepÄrtat de Lumina
lumii?
„Atunci au venit la Yahushua cÄrturari Èi fariseii, care erau din
Ierusalim, spunând: De ce ucenicii TÄi încalcÄ datina bÄtrânilor? FiindcÄ nu
îÈi spalÄ mâinile când mÄnâncÄ pâine. Iar el a rÄspuns Èi le-a zis, dar voi de
ce, încÄlcaÈi porunca lui Elohim prin tradiÈia voastrÄ? ” (Matei 15: 1-3)
Noi nu trebuie sÄ acordÄm tradiÈiei mai multÄ importanÈÄ decât meritÄ.
Ãn timp ce toate informaÅ£iile
trebuiesc luate în consideraţie atunci
când se efectueazÄ o investigaÈie onestÄ, întotdeauna trebuie sÄ supunem principiului
âgreutatea dovezilor, toate sursele Åi credinÅ£ele noaste, chiar dacÄ
concluziile nu vin în acord cu convingerile noastre preconcepute.
In timp ce mulÈi istoricii, multe enciclopedii Èi dicÈionare biblice
depun mÄrturie cÄ luna biblicÄ Ã®ncepea cu prima semiluna vizibilÄ, nimeni nu
oferÄ nicio dovadÄ realÄ Ã®n sprijinul afirmaÈiilor lor. Se pare cÄ acestea se
bazeazÄ Ã®n mare mÄsurÄ pe tradiÈie, aÈa cum recunosc autorii Enciclopediei
Universale EvreieÈti.
„Se cunosc prea puÈine lucruri despre modul de determinare a
calendarului pânÄ Ã®n al 2-lea secol, când a fost prezentatÄ o descriere a
practicii tradiÈionale, dupÄ cum urmeazÄ: Ãn cea de a treizecea zi a lunii avea
loc un consiliu pentru a primi mÄrturia celor care au vÄzut luna nouÄ. DacÄ doi
martori demni de încredere depuneau
mÄrturie în acest sens cu privire la acea zi, consiliul proclama cÄ luna a
început în acea zi … DacÄ nu existau martori, luna nouÄ era, cu toate
acestea, consideratÄ ca începând în ziua ce urma dupÄ a treizecea. ”
(Enciclopedia EvreiascÄ UniversalÄ, p.632)
Prin toate acestea vrem sÄ spunem în modul cel mai simplu cÄ Ã®n
calitate de cercetÄtori responsabili ai Bibliei noi nu putem, sÄ ne construim convingerile doar pe baza
tradiÈiilor orale ale evreilor, înlÄturând toate celelalte probe. Noi trebuie
ca întotdeauna sÄ analizÄm cu rugÄciune dovezile Èi sÄ urmÄm greutatea
probelor, oriunde ne-ar putea conduce.
1 Unii au sugerat cÄ practica babilonianÄ de
a observa o SâmbÄta ca Sabat Èi a începe ziua la apusul soarelui a fost preluatÄ
de evrei în timpul captivitÄÈii babiloniene. Sigur cÄ acest lucru este posibil.
Cu toate acestea, putem fi siguri cÄ Yahushua nu a aprobat aceasta sau alte
practici nebiblice. Ceea ce vrem sÄ transmitem aici este cÄ doctrinele aprobate
de cÄtre Talmud nu sunt o reflectare a practicilor evreieÈti din timpul
lucrÄrii pÄmânteÈti a lui Yahushua. Acestea fiind stabilite, nu putem folosi în
mod responsabil Talmudul pentru a justifica utilizarea metodei primei semiluni
vizibile.
Ãn cele din urmÄ dragi fraÈi,
„Ci cercetaÈi toate lucrurile, Èi
pÄstraÈi ce este bun.”
(1 Tes. 5:21, KJV)
Continut Asemanator:
- Ciclul metonic pe înţeles
- Calendarul
Biblic: Socotirea Anului Nou - Datele
Conjunctiilor luni-solare viitoare (2013-2023) - Cand
Incepe Ziua? (Video) - Lunile
noi: Darul Creatorului (Video) - Schimbarea
Liniei Internationale a Datei: Sabatul Neschimbat? (Video) - Calendarul
Creatorului (Video) - SÄrbÄtorile
Cerului (Video)